[sâmbătă] Cele două căi

Intrați pe poarta cea strâmtă. Căci largă este poarta, lată este calea care duce la pierzare și mulți sunt cei ce intră pe ea. Dar strâmtă este poarta, îngustă este calea care duce la viață și puțini sunt cei ce o află. (Matei 7:13-14)

Aceste căi sunt distincte, separate și au direcții opuse – una duce spre viața veșnică, cealaltă spre moarte, moartea veșnică. Există o distincție și între cei care merg pe ele. Una dintre căi este largă și netedă; cealaltă este strâmtă și aspră. La fel, și cei care merg pe ele sunt diferiți în ce privește caracterul, viața, îmbrăcămintea și conversațiile lor.

Cei care călătoresc pe calea cea îngustă vorbesc despre bucuria și fericirea de la sfârșitul călătoriei. Fețele lor sunt adesea triste, dar totuși strălucesc de bucurie sacră, sfântă. Un Om al durerii și obișnuit cu suferința a deschis această cale pentru ei și a mers chiar El pe ea. Urmașii Săi văd urmele pașilor Lui pe cale și sunt mulțumiți. El a trecut pe-acolo, de aceea ei Îl pot urma în siguranță.

Pe calea cea largă, toți sunt ocupați cu îmbrăcămintea și cu plăcerile. Ei își îngăduie ilaritate și veselie gălăgioasă și nu se gândesc la finalul călătoriei, la nimicirea sigură care îi așteaptă acolo. Fiecare zi îi aduce mai aproape de acel deznodământ și, cu toate acestea, ei se grăbesc nebunește, mai repede și tot mai repede.

De ce este atât de greu de trăit o viață umilă, o viață de lepădare de sine? Pentru că așa-numiții creștini nu sunt morți față de lume. Este mai ușor de trăit pentru Hristos după ce mori față de lume. Ei doresc să fie la fel ca lumea, și totuși să fie considerați creștini. Unii ca aceștia ar vrea să urce pe o altă cale. Pământul îi atrage. Comorile lui sunt de valoare pentru ei. Ei găsesc suficiente lucruri care să le ocupe mintea și nu au timp să se pregătească pentru ceruri.

Atât cei tineri, cât și cei în vârstă neglijează studiul Bibliei și nu fac din aceasta regula lor de viață. Cartea cea importantă după care vor fi judecați de-abia dacă este studiată puțin. Cărți de povești, inutile, au fost citite cu atenție, în timp ce Biblia a fost lăsată deoparte, neglijată. Vine o zi când toți vor dori să cunoască pe deplin adevărurile simple ale Cuvântului lui Dumnezeu.

Când adevărurile Bibliei ating inima, ele produc o dorință sinceră de a fi despărțit de lume, ca și Mântuitorul. Cei care Îl vor cunoaște pe blândul și umilul Domn Isus vor umbla pe cale cu demnitate, asemenea Lui. – Signs of the Times, 1 aprilie 1880

Material preluat de pe devotionale.ro.