[duminică, 12 noiembrie] Întrebarea întrebărilor
Cine suntem? De ce suntem aici? Ce se întâmplă când murim? Care este soarta noastră finală? Acestea sunt, în multe privințe, cele mai importante întrebări pe care și le pot pune ființele muritoare, ființele care știu că sunt muritoare (stridiile și găinile sunt și ele muritoare, dar nu o știu la fel ca noi). În Evanghelia după Luca, cineva vine la Isus cu ceea ce este, de fapt, cea mai importantă întrebare dintre toate câte există.
1. Citește Luca 10:25. Ce a întrebat învățătorul legii și de ce a întrebat așa ceva?
Luca 10:25
„Un învăţător al Legii s-a sculat să ispitească pe Isus şi I-a zis: „Învăţătorule, ce să fac ca să moştenesc viaţa veşnică?””
Oricât de serioasă ar fi întrebarea în sine, Biblia declară clar că el a venit să Îl ispitească pe Isus. Știm că uneori unii oameni vin cu scepticism și chiar cu necredință, ba s-ar putea chiar să fie neserioși cu întrebările pe care le pun, dar inima lor tot poate fi atinsă. Isus a tratat exact așa situația învățătorului legii, chiar dacă știa că intențiile inițiale ale acestuia nu erau sincere. În orice caz, din punctul de vedere al Domnului, această întrebare era un punct de plecare pentru pentru ca învățătorul legii și publicul să fie îndemnați să își cerceteze inima. Deși cunoștea motivele învățătorului legii, Isus nu avea să îl ignore sau să îl trateze cu lipsă de respect.
La urma urmei, ce întrebare putea fi mai importantă decât aceasta: Ce să fac ca să moștenesc viața veșnică? Oricare ar fi ritualurile sau practicile noastre religioase, în spatele lor se află această întrebare esențială. Pe de altă parte, ce altceva mai poate conta pentru ființe a căror viață este descrisă ca „un abur, care se arată puțintel și apoi piere” (Iacov 4:14)? Ce altă opțiune în afară de viața veșnică mai avem, dacă nu doar moartea?
2. Citește 1 Corinteni 15:30-32. Ce idee care subliniază importanța vieții veșnice prezintă Pavel aici?
1 Corinteni 15:30-32
„30 Şi de ce suntem noi în primejdie în orice clipă? 31 În fiecare zi, eu sunt în primejdie de moarte; atât este de adevărat lucrul acesta, fraţilor, cât este de adevărat că am de ce să mă laud cu voi în Hristos Isus, Domnul nostru. 32 Dacă, vorbind în felul oamenilor, m-am luptat cu fiarele în Efes, care-mi este folosul? Dacă nu învie morţii, atunci „să mâncăm şi să bem, căci mâine vom muri””.
Oricât ar fi fost de îndoielnice motivele lui, învățătorul legii a pus o întrebare capitală, iar Isus, întotdeauna atent să folosească orice oportunitate pentru misiune, a profitat de ea pentru a impresiona sufletele prezente.
De ce oportunități am putea profita și noi dacă suntem atenți pentru a da mărturie, chiar dacă împrejurările nu sunt ideale?
Post-ul [duminică, 12 noiembrie] Întrebarea întrebărilor apare prima dată în Studiu Biblic.
