[miercuri, 13 iulie] Degradare morală
Neprihănirea înalță un popor, dar păcatul este o ocară pentru orice om.” Chipul arătat lui Nebucadnețar reprezintă degradarea puterii și slavei împărățiilor pământești, dar și degradarea religioasă și morală în rândul locuitorilor acestor împărății. Pe măsură ce popoarele Îl uită pe Dumnezeu, acestea ajung să aibă o moralitate din ce în ce mai decăzută.
Babilonul a fost distrus pentru că, în perioada sa de prosperitate, L-a uitat pe Dumnezeu și a atribuit slava prosperității de care a avut parte realizărilor omenești.
Împărăția medo-persană a avut parte de mânia cerului deoarece în acest imperiu legea lui Dumnezeu a fost călcată în picioare. Oamenii nu aveau în inimă niciun pic de teamă de Dumnezeu. Influențele dominante în Medo-Persia erau nelegiuirea, blasfemia și corupția.
Împărățiile care au urmat au fost chiar și mai josnice și mai corupte. Acestea s-au degradat deoarece au renunțat la supunerea față de Dumnezeu. Pe măsură ce L-au uitat, au început să coboare tot mai mult pe scala valorii morale.
Vastul Imperiu Roman s-a sfărâmat în bucăți, iar din ruinele lui s-a ridicat Biserica Romano-Catolică, această mare putere. Biserica aceasta s-a lăudat cu infailibilitatea ei și cu religia ei ereditară. Dar religia aceasta este o teroare pentru toți cei care sunt familiarizați cu secretele tainei fărădelegii. Preoții acestei biserici își mențin superioritatea ținându-i pe oameni în ignoranță față de voia lui Dumnezeu, așa cum este ea dezvăluită în Scripturi.
Păcatul este acela care distruge popoarele astăzi. Sunt chiar și mulți lideri religioși din întreaga lume care nu au o bună cunoaștere în ceea ce-L privește pe Dumnezeu. Mulți dintre cei ce pretind că sunt protestanți nu au credința în cuvântul lui Dumnezeu pe care Luther a avut-o în primele zile ale Reformei. Ei au părăsit vechile repere și au ajuns să depindă de ceremonii și de afișarea formală pentru a compensa lipsa lor de puritate și de pietate, de blândețe și de smerenie, descoperite în supunerea față de Dumnezeu.
Nu există un standard adevărat de neprihănire în afară de cel dat de legea lui Dumnezeu. Prin supunerea față de lege, intelectul se întărește, iar conștiința este luminată și sensibilizată. Tinerii și tinerele trebuie să obțină o înțelegere clară a legii lui Dumnezeu. Ei nu trebuie lăsați să umble orbește după îndrumarea omenească. Marile repere profetice pe care Însuși Dumnezeu le-a stabilit arată că drumul supunerii este singurul drum care trebuie urmat cu certitudine.
Aceia care iubesc legea lui Dumnezeu și i se supun vor avea parte de încercări și de ispite; dar dacă speră, se roagă și se încred în cuvântul Lui, vor putea spune asemenea lui Pavel: „Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nici o altă făptură nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu, care este în Isus Hristos, Domnul nostru.”
Dragi prieteni, tineri și tinere, v-ați predat cu totul lui Dumnezeu ca să îndepliniți voia Lui? Sunteți voi transformați de harul Domnului Hristos? Unii pretind a fi una cu Isus Hristos, în timp ce lucrarea lor specială este să anuleze legea lui Dumnezeu. Veți accepta afirmațiile lor? Cum veți deosebi slujitorii adevărați ai lui Dumnezeu de profeții falși despre care Domnul Isus Hristos a spus că vor apărea pentru a înșela mulți oameni? Acesta este singurul mod prin care vă puteți testa caracterul – prin legea sfântă a lui Dumnezeu.
Noi trăim într-o perioadă importantă a istoriei acestui pământ. Conflictul final se află înaintea noastră. Vedem lumea coruptă de locuitorii ei. Agenții lui Satana au făcut din pământ o scenă pentru grozăvii pe care nicio limbă nu le poate descrie. Popoarele pretind că sunt creștine și duc războaie și varsă sânge. Desconsiderarea legii lui Dumnezeu a avut rezultatul scontat.
„Căci noi n-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești. De aceea, luați toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteți împotrivi în ziua cea rea și să rămâneți în picioare după ce veți fi biruit totul.” „Întăriți-vă în Domnul și în puterea tăriei Lui. Îmbrăcați-vă cu toată armura lui Dumnezeu, ca să puteți ține piept împotriva uneltirilor diavolului.”
Între cei care sunt loiali legii lui Dumnezeu și cei care o disprețuiesc va avea loc un conflict tăios. Biserica a dat mâna cu lumea. Evlavia față de legea lui Dumnezeu a fost distrusă. Conducătorii religioși au învățat ca doctrină porunci omenești. La fel cum a fost în zilele lui Noe, va fi și în zilele acestea.
Totuși, îi va face dominația lipsei de loialitate și a încălcării legii pe cei care au respectat legea lui Dumnezeu să aibă mai puțin respect pentru ea sau să se unească cu puterile pământului în încercarea de a o anula?
Fiecare dintre noi vom fi supuși acestui test. Există doar două părți. Dragi cititori și cititoare, de care parte vreți să fiți?