[joi, 2 iunie] Prima lege duminicală

Episcopii au sperat că noua lege a împăratului îi va încuraja pe oameni să meargă la biserică. Dar, de fapt, nu a contat prea mult. Păgânii nu vedeau niciun motiv întemeiat pentru a-și schimba religia. Ei spuneau: „Trăim la fel de bine ca și creștinii din jurul nostru. Noi nu mințim, nu furăm și nu înșelăm mai mult decât ei!”.

Din păcate, era foarte adevărat. Pentru că liderii bisericii și împăratul atrăseseră atât de mulți oameni neconvertiți să se alăture bisericii, nu existau cu adevărat prea multe diferențe între „creștini” și păgâni. Dar nu așa a vrut Isus să fie. Ce impresie ar trebui să lase viața unui creștin asupra necredincioșilor? 1 Petru 2:11,12

Singura modalitate de a-i aduce pe oameni în biserică era să se adopte legi care să-i oblige să meargă la biserică duminica. Una dintre cele mai importante astfel de legi a apărut în anul 321 d.Hr. Aceasta a fost prima lege duminicală din istorie.

Încurajat de episcopi, Constantin a ordonat tuturor celor care locuiau în orașele romane să se odihnească „în venerabila zi a soarelui”. Totuși, fermierii de la țară erau liberi să lucreze, deoarece împăratul nu voia să riște să piardă recoltele. Dar oare asta ne învață Biblia? Exodul 34:21

Aceasta era în mod clar o lege religioasă. Dar ce fel de religie era aceasta? Păgânii nu vedeau nimic ciudat în faptul că împăratul, care era și marele preot al religiei păgâne romane, le ordona să se închine la soare. Iar majoritatea creștinilor erau atât de confuzi, încât credeau că este doar o altă zi în care li se cerea să meargă la biserică. Constantin a fost mereu atent să încerce să îi facă pe toți fericiți.

Dar totuși bisericile nu erau pline. Păgânii pur și simplu nu găseau niciun motiv bun pentru a-și schimba religia. În loc să meargă la biserică duminica, ei erau fericiți pentru o zi liberă pe care o petreceau la circ sau la teatru.

Anii au trecut; împărații au venit și au plecat; au fost făcute mai multe legi care încercau să impună cultul duminical – fiecare mai strictă decât cea dinaintea ei. În anul 380 d.Hr., tuturor cetățenilor romani li s-a poruncit să accepte credința Bisericii Romano-Catolice. Apoi, în 386 d.Hr., toate afacerile trebuiau să se închidă duminica. Iar în 401 d.Hr., circurilor și teatrelor li s-a ordonat să se închidă duminica. Chiar dacă acum toți erau în mod oficial „creștini”, totuși oamenii stăteau departe de biserici.

În cele din urmă, în anul 425 d.Hr., împăratul Teodosie al II-lea a decretat că toți cetățenii aveau obligația să se închine duminica.

Aplicație: Îi obligă Dumnezeu vreodată pe oameni să I se închine? Iosua 24:15 Ce invitație face El tuturor? Matei 11:28