[duminică, 22 mai] Probleme în biserică și în imperiu
Îți amintești că în timpul domniei împăratului Dioclețian, creștinii au suferit persecuții îngrozitoare. Mulți renunțaseră la credința lor în Isus, dar mulți alții continuau cu mult curaj să trăiască pentru El. A fost o perioadă teribilă de suferință; dar Dumnezeu știa că persecuția va ajuta la păstrarea purității bisericii și că prosperitatea îi va tenta pe creștini să devină egoiști.
Cam în aceeași perioadă în care biserica se confrunta cu aceste probleme, Imperiul Roman se confrunta și el cu multe schimbări și provocări. Vechile credințe păgâne își pierdeau din atractivitate, în parte pentru că existau prea mulți zei care trebuiau venerați. Guvernul devenise din ce în ce mai corupt, iar cei care doreau să ajungă împărați se luptau cu armate uriașe unii împotriva altora.
Într-o perioadă de aproximativ 120 de ani, au existat șaizeci de bărbați care au purtat titlul de „împărat”. Toți, cu excepția a nouă dintre ei, au fost uciși de alții care le-au luat acest titlu. Din cauza acestor lupte, fiecare lider căuta modalități de a atrage mai mulți oameni de partea sa. Ce a spus Isus despre acest tip de forță? Matei 26:52
Între timp, un soldat roman pe nume Constantin avansa în grad în rândurile armatei. Era neobișnuit de devotat zeului păgân al soarelui, dar nu existau prea multe alte lucruri care să-l deosebească de ceilalți generali. Evenimentele l-au ridicat la cel mai înalt nivel al guvernului roman, iar el s-a trezit brusc în competiție cu alți cinci „împărați”. Acum erau șase „împărați” care se prefăceau că lucrează împreună pentru a controla imperiul, dar fiecare încerca în secret să scape de ceilalți cinci!
Constantin părea că avea să fie ucis în scurt timp. Însă, în parte datorită ajutorului acordat de episcopul bisericii din Roma, Constantin s-a bucurat de o lungă domnie ca împărat și a schimbat pentru totdeauna atât biserica, cât și lumea.
Aplicație: Cât de logic este să te închini împăratului, iar apoi să încerci să-l omori pentru a-i putea lua locul? Cât de bine ar fi fost pentru acei oameni să-L lase pe Isus să domnească în inimile lor!