[luni, 9 mai] Îndoielile lui Avraam
2. Cum interpretezi decizia lui Avram de a apela la Agar, în ciuda făgăduinței făcute de Dumnezeu? În ce fel cele două femei reprezintă două atitudini privind credința (Galateni 4:21-31)?
Galateni 4:21-31
„21 Spuneţi-mi voi, care voiţi să fiţi sub Lege, n-ascultaţi voi Legea? 22 Căci este scris că Avraam a avut doi fii: unul din roabă şi unul din femeia slobodă. 23 Dar cel din roabă s-a născut în chip firesc, iar cel din femeia slobodă s-a născut prin făgăduinţă. 24 Lucrurile acestea trebuie luate într-alt înţeles – acestea sunt două legăminte: unul de pe muntele Sinai naşte pentru robie şi este Agar, 25 căci Agar este muntele Sinai din Arabia; şi răspunde Ierusalimului de acum, care este în robie împreună cu copiii săi. 26 Dar Ierusalimul cel de sus este slobod şi el este mama noastră. 27 Fiindcă este scris: „Bucură-te, stearpo, care nu naşti deloc! Izbucneşte de bucurie şi strigă, tu, care nu eşti în durerile naşterii! Căci copiii celei părăsite vor fi în număr mai mare decât copiii celei cu bărbat.” 28 Şi voi, fraţilor, ca şi Isaac, voi sunteţi copii ai făgăduinţei. 29 Şi cum s-a întâmplat atunci, că cel ce se născuse în chip firesc prigonea pe cel ce se născuse prin Duhul, tot aşa se întâmplă şi acum. 30 Dar ce zice Scriptura? „Izgoneşte pe roabă şi pe fiul ei, căci fiul roabei nu va moşteni împreună cu fiul femeii slobode.” 31 De aceea, fraţilor, noi nu suntem copiii celei roabe, ci ai femeii slobode. Hristos ne-a izbăvit ca să fim slobozi”.
Geneza 16:1-16
„Sarai, nevasta lui Avram, nu-i născuse deloc copii. Ea avea o roabă egipteancă, numită Agar. 2 Şi Sarai a zis lui Avram: „Iată, Domnul m-a făcut stearpă; intră, te rog, la roaba mea; poate că voi avea copii de la ea.” Avram a ascultat cele spuse de Sarai. 3 Atunci, Sarai, nevasta lui Avram, a luat pe egipteanca Agar, roaba ei, şi a dat-o de nevastă bărbatului său, Avram, după ce Avram locuise ca străin zece ani în ţara Canaan. 4 El a intrat la Agar, şi ea a rămas însărcinată. Când s-a văzut ea însărcinată, a privit cu dispreţ pe stăpână-sa. 5 Şi Sarai a zis lui Avram: „Asupra ta să cadă batjocura aceasta, care mi se face! Eu însumi ţi-am dat în braţe pe roaba mea, şi ea, când a văzut că a rămas însărcinată, m-a privit cu dispreţ. Să judece Domnul între mine şi tine!” 6 Avram a răspuns Saraiei: „Iată, roaba ta este în mâna ta; fă-i ce-ţi place!” Atunci, Sarai s-a purtat rău cu ea, şi Agar a fugit de ea. 7 Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustie, şi anume lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur. 8 El a zis: „Agar, roaba Saraiei, de unde vii şi unde te duci?” Ea a răspuns: „Fug de stăpâna mea Sarai.” 9 Îngerul Domnului i-a zis: „Întoarce-te la stăpână-ta şi supune-te sub mâna ei.” 10 Îngerul Domnului i-a zis: „Îţi voi înmulţi foarte mult sămânţa şi ea va fi atât de multă la număr, că nu va putea fi numărată.” 11 Îngerul Domnului i-a zis: „Iată, acum eşti însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Ismael[a], căci Domnul a auzit mâhnirea ta. 12 El va fi ca un măgar sălbatic printre oameni; mâna lui va fi împotriva tuturor oamenilor, şi mâna tuturor oamenilor va fi împotriva lui şi va locui în faţa tuturor fraţilor lui.” 13 Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise: „Tu eşti Dumnezeul care mă vede[b]!” Căci a zis ea: „Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut!” 14 De aceea, fântâna aceea s-a numit „Fântâna Celui viu care mă vede[c]”; ea este între Cades şi Bared. 15 Agar a născut lui Avram un fiu şi Avram a pus fiului pe care i l-a născut Agar numele Ismael. 16 Avram era de optzeci şi şase de ani când i-a născut Agar pe Ismael”.
Când Avram s-a îndoit (Geneza 15:2), Dumnezeu i-a dat categorica asigurare că el va avea un fiu. Acum, 10 ani mai târziu, Avram încă nu are niciun fiu. Chiar și după impresionanta profeție a lui Dumnezeu, Avram pare că și-a pierdut credința: nu mai crede că va fi posibil să aibă un fiu cu Sarai. Sarai, deznădăjduită, ia inițiativa și îl somează pe Avram să recurgă la o practică obișnuită în Orientul Apropiat al acelor vremuri: să folosească o înlocuitoare. Agar, slujitoarea lui Sarai, este desemnată să facă acest serviciu. Planul funcționează.
Pasajul care descrie relația lui Sarai cu Avram pare un ecou al istoriei lui Adam cu Eva în Grădina Edenului. Cele două texte au în comun o serie de elemente (Sarai, ca și Eva, este activă; Avram, ca și Adam, este pasiv), precum și verbe și expresii („ai ascultat de glasul”, „ia”, „dă”). Paralela dintre cele două narațiuni sugerează că Dumnezeu a dezaprobat acest curs al acțiunilor.
Apostolul Pavel face referire la această situație ca să-și argumenteze ideea cu privire la fapte versus har (Galateni 4:23-26). În ambele episoade, rezultatul este același: răsplata imediată a faptei umane în afara voinței lui Dumnezeu duce la necazuri în viitor. Să observăm că Dumnezeu este absent pe toată durata acestui demers. Sarai vorbește despre Dumnezeu, dar niciodată cu El și nici Dumnezeu nu vorbește cu ei. Absența lui Dumnezeu este șocantă, mai ales după prezența Sa intensă din capitolul precedent.
Dumnezeu i se arată apoi lui Agar, însă doar după ce ea a plecat din casa lui Avram. Această apariție neașteptată exprimă ideea de prezență a lui Dumnezeu în ciuda efortului omenesc de a acționa fără El. Expresia „Îngerul Domnului” (Geneza 16:7) este folosită adesea cu referire la Domnul, Iehova (YHWH) (vezi Geneza 18:1,13,22). De data aceasta, Dumnezeu este Cel care ia inițiativa și o înștiințează pe Agar că va naște un fiu, Ismael, al cărui nume înseamnă „Dumnezeu aude” (Geneza 16:11). Este interesant că finalul acestui episod, care se încheie cu ideea de ascultare/auzire (shama′), ne duce cu gândul la ideea de ascultare de la începutul episodului biblic, când Avram „a ascultat” glasul lui Sarai (Geneza 16:2).
De ce ne este atât de ușor să comitem aceeași greșeală pe care a comis-o Avram?
Post-ul [luni, 9 mai] Îndoielile lui Avraam apare prima dată în Studiu Biblic.