[luni, 11 aprilie] Cele două jertfe

 

 

Contrastul dintre Cain și Abel, așa cum se reflectă în numele lor, nu a avut legătură doar cu personalitatea lor, ci și cu ocupația pe care o aveau. În timp ce „Cain era plugar” (Geneza 4:2), o îndeletnicire care cerea muncă fizică grea, „Abel era cioban” (Geneza 4:2), o ocupație care presupunea sensibilitate și compasiune.

 

Cain era cel ce aducea roade, pe când Abel era păzitorul oilor. Aceste două ocupații nu doar că explică natura celor două jertfe (roadele pământului de la Cain și un miel de la Abel), dar și lămuresc și cele două atitudini și mentalități diferite asociate cu jertfele: Cain muncea pentru a „dobândi/obține” roadele pe care le aducea, în timp ce Abel avea grijă să „păzească” oile pe care le primise.

 

2. De ce Dumnezeu a acceptat jertfa lui Abel și a respins-o pe cea a lui Cain? Cum trebuie să înțelegem ce s-a întâmplat în pasajele de mai jos?

 

Geneza 4:1-5

„Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Şi a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” 2 A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar. 3 După o bucată de vreme, Cain a adus Domnului o jertfă de mâncare[a] din roadele pământului. 4 Abel a adus şi el o jertfă de mâncare din oile întâi născute ale turmei lui şi din grăsimea lor. Domnul a privit cu plăcere spre Abel şi spre jertfa lui, 5 dar spre Cain şi spre jertfa lui n-a privit cu plăcere. Cain s-a mâniat foarte tare şi i s-a posomorât faţa”.

 

Evrei 11:4

„Prin credinţă a adus Abel lui Dumnezeu o jertfă mai bună decât Cain. Prin ea a căpătat el mărturia că este neprihănit, căci Dumnezeu a primit darurile lui. Şi prin ea vorbeşte el încă, măcar că este mort”.

 

„Fără vărsare de sânge nu putea fi iertare de păcat, iar ei [Cain și Abel] trebuiau să-și demonstreze credința în sângele lui Hristos ca ispășirea promisă, aducând jertfă întâii născuți din turma lor. În plus, mai trebuiau aduse înaintea Domnului, ca dar de mulțumire, primele roade ale pământului” (Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 71).

 

În timp ce Abel a respectat instrucțiunile lui Dumnezeu și a adus o jertfă vegetală pe lângă jertfa animală ca ardere-de-tot, Cain nu a făcut același lucru. El nu a adus un animal pe care să-l sacrifice, ci doar o jertfă din „roadele pământului”. A fost un act de neascultare fățișă, în contrast cu atitudinea fratelui său. Acest episod a fost deseori privit ca un caz clasic de mântuire prin credință (Abel și jertfa lui care a implicat vărsare de sânge), spre deosebire de strădania de câștigare a mântuirii prin fapte (Cain și roadele pământului).

 

Deși trebuie să fi avut o semnificație spirituală, aceste jertfe nu aveau nicio valoare magică în sine. Ele au fost dintotdeauna doar niște simboluri, imagini, care arătau spre Dumnezeul care îi oferea păcătosului nu doar mijloacele de existență, ci și răscumpărarea.

 

Citește Mica 6:7 și Isaia 1:11. Cum putem aplica principiile din aceste texte la viața și la închinarea noastră?

 

 

Post-ul [luni, 11 aprilie] Cele două jertfe apare prima dată în Studiu Biblic.