[duminică, 10 aprilie] Cain și Abel
1. Ce aflăm din versetele următoare despre nașterea și ocupația celor doi băieți?
Geneza 4:1,2
„Adam s-a împreunat cu nevastă-sa Eva; ea a rămas însărcinată şi a născut pe Cain. Şi a zis: „Am căpătat un om cu ajutorul Domnului!” 2 A mai născut şi pe fratele său Abel. Abel era cioban, iar Cain era plugar”.
Primul eveniment consemnat de autorul biblic imediat după izgonirea lui Adam din Grădina Edenului este o naștere. În formularea ebraică din Geneza 4:1, cuvântul „Domnului” (YHWH) este direct legat de cuvântul „un om”, după cum o arată traducerea literală: „Am primit un bărbat, chiar Domnul Însuși.” În traducerea ISV a Bibliei în limba engleză, acest text este redat: „Am dat naștere unui copil de parte bărbătească – Domnul.”
Această traducere literală sugerează că Eva și-a amintit de profeția mesianică din Geneza 3:15 și a crezut că a dat naștere Mântuitorului ei, Domnul. „Venirea Mântuitorului a fost prevestită în Eden. Când au auzit prima dată făgăduința, Adam și Eva așteptau să se împlinească în foarte scurt timp. Ei l-au primit cu mare bucurie pe primul lor născut, sperând că el ar putea fi Eliberatorul” (Ellen G. White, „Viața lui Iisus”/„Hristos, Lumina lumii”, p. 31).
Mare parte din acest pasaj este despre Cain. El nu doar că este primul născut, un fiu căruia părinții aproape că i s-au „închinat”, ci este și singurul fiu despre care vorbește Eva în textul biblic. Apoi, în timp ce comentează foarte încântată despre nașterea lui Cain, Eva nu spune nimic la nașterea lui Abel, cel puțin nimic care să fie consemnat în text, spre deosebire de nașterea lui Cain. Naratorul doar notează că ea „a mai născut” (Geneza 4:2).
Însuși numele „Cain” derivă din verbul ebraic qanah, care înseamnă „a dobândi/obține/achiziționa” și are sensul de dobândire, deținere a ceva prețios și puternic. Pe de altă parte, numele ebraic Hebel, Abel, înseamnă „suflare” (Psalmii 62:9; 144:4) sau abur și denotă ideea de lucru nedefinit, de goliciune, de lipsă de substanță; același cuvânt, hebel (Abel), este folosit de multe ori în Eclesiastul pentru a exprima ideea de „deșertăciune”. Deși nu vrem să forțăm textul și să citim mai mult decât este scris în el, poate că ideea transmisă este că Adam și Eva și-au pus speranța doar în Cain, deoarece credeau că el era Mesia cel promis, nu fratele lui.
Sunt unele lucruri în viață pe care noi le-am tratat ca și când ar valora mai mult decât merită, dar pandemia ne-a arătat că în realitate acele lucruri sunt habel. De ce este important să știm diferența dintre ceea ce contează și ceea ce nu contează?
Post-ul [duminică, 10 aprilie] Cain și Abel apare prima dată în Studiu Biblic.
