O familie minunată

 

Eşti membru al unui club sportiv sau al unei organizaţii oarecare? Simţi că „faci parte” din şcoala ta, din clasă, din comunitate? Oamenilor le place să aibă sentimentul apartenenţei, să ştie că fac parte dintr-un grup, mai ales dacă în grup toţi au aceleaşi înclinaţii, ţeluri, scopuri şi sunt dornici să facă aceleaşi lucruri.

Acesta este rostul bisericii. Dumnezeu vrea ca noi să aparţinem poporului Său şi, ca urmare a acestei apartenenţe, să devenim mai buni. De aceea, a întemeiat biserica.

De fapt, cuvântul biserică are mai multe înţelesuri. Se referă la poporul lui Dumnezeu de pretutindeni, la o grupă locală de membri, la o comunitate sau chiar la un mic grup de credincioşi care se adună pentru a se închina. Toate aceste sensuri arată, de fapt, către „familia lui Dumnezeu” de pe pământ. Este o familie minunată, din care merită să faci parte.

Tot biserică este locul unde se adună credincioşii – membrii familiei –, casa sau clădirea propriu-zisă.

„Aceasta va fi cea mai bună şi mai frumoasă casă care a fost făcută vreodată”, spunea vecinul care se pregătea să-şi construiască o casă pe terenul din capătul străzii. Am urmărit cu interes construirea casei, care creştea parcă „din pământ”.

După ce au nivelat terenul, muncitorii au săpat pentru a pune temelia şi stâlpii de susţinere. Apoi au început să se înalţe zidurile, cu locuri libere pentru ferestre şi uşi. După aceea, au apărut pereţii din interior, delimitând diferitele încăperi. Apoi s-a pus acoperişul şi aşa s-a ajuns la finisaje – casa urma să fie tencuită şi zugrăvită, apoi avea să fie vopsită lemnăria. Frumoasa casă îşi putea aştepta stăpânii, care să se bucure de ea.

Biblia spune că Biserica lui Dumnezeu este „Casa Sa”, iar poporul Său, credincioşii, sunt pietrele vii din care este zidită această casă. „Şi voi, ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească” (1 Petru 2:5). Alt text spune: „Şi casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită şi nădejdea cu care ne lăudăm” (Evrei 3:6).

Întotdeauna, temelia este foarte importantă. Lucrul acesta este adevărat şi cu privire la biserică. Pavel spune: „… voi sunteţi oameni din casa lui Dumnezeu, fiind zidiţi pe temelia apostolilor şi prorocilor, piatra din capul unghiului fiind Isus Hristos. În El, toată clădirea, bine închegată, creşte, ca să fie un templu sfânt în Domnul. Şi, prin El, şi voi sunteţi zidiţi împreună, ca să fiţi un locaş al lui Dumnezeu, prin Duhul” (Efeseni 2:19-22).

 

Ce fel de material eşti tu, ca parte a casei vii a lui Dumnezeu?


Părerea mea