[miercuri, 28 aprilie] Un neam mare și puternic…

 

 

Dumnezeu i-a promis lui Avraam nu doar că în el toate familiile pământului aveau să fie binecuvântate, ci și că va face din el „un neam mare și puternic” (Geneza 18:18; vezi, de asemenea, Geneza 12:2; 46:3) – o promisiune tocmai potrivită pentru un bărbat căsătorit cu o femeie trecută de vârsta la care putea avea copii. Așadar, când Avraam nu avea nici măcar un copil, Dumnezeu i-a făgăduit nu doar un fiu, ci mulți descendenți.

 

Totuși, această promisiune nu s-a împlinit complet în timpul vieții lui Avraam. Nici Isaac și nici Iacov nu au văzut-o împlinindu-se. Dumnezeu i-a repetat-o lui Iacov, la care a adăugat înștiințarea că cele făgăduite aveau să se împlinească în Egipt (Geneza 46:3); dar, în realitate, nici Iacov nu a văzut-o împlinindu-se. Ulterior, bineînțeles, făgăduința a fost împlinită.

 

6. De ce a vrut Domnul să facă un popor deosebit din sămânța lui Avraam? A avut El în vedere doar o altă națiune, cu o anumită origine etnică? Ce scopuri trebuia să împlinească acest popor?

 

Exodul 19:5,6

„5 Acum, dacă veţi asculta glasul meu şi dacă veţi păzi legământul Meu, veţi fi ai Mei dintre toate popoarele, căci tot pământul este al Meu; 6 Îmi veţi fi o împărăţie de preoţi şi un neam sfânt. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune copiilor lui Israel’.”

 

Isaia 60:1-3

„Scoală-te, luminează-te, căci lumina ta vine şi slava Domnului răsare peste tine! 2 Căci iată, întunericul acoperă pământul şi negură mare, popoarele, dar peste tine răsare Domnul şi slava Lui se arată peste tine. 3 Neamuri vor umbla în lumina ta şi împăraţi în strălucirea razelor tale”.

 

Deuteronomul 4:6-8

„6 Să le păziţi şi să le împliniţi, căci aceasta va fi înţelepciunea şi priceperea voastră înaintea popoarelor, care vor auzi vorbindu-se de toate aceste legi şi vor zice: ‘Acest neam mare este un popor cu totul înţelept şi priceput!’ 7 Care este, în adevăr, neamul acela aşa de mare încât să fi avut pe dumnezeii lui aşa de aproape cum avem noi pe Domnul, Dumnezeul nostru, ori de câte ori Îl chemăm? 8 Şi care este neamul acela aşa de mare încât să aibă legi şi porunci aşa de drepte cum este toată legea aceasta pe care v-o pun astăzi înainte?”

 

Reiese clar din Scriptură că Dumnezeu a plănuit să atragă la Sine popoarele lumii prin mărturia lui Israel, care, sub binecuvântarea Lui, avea să fie un popor fericit, sănătos și sfânt. Un asemenea popor avea să dovedească binecuvântarea care însoțește ascultarea de voia Creatorului. Mulțimile de pe pământ aveau să fie atrase să se închine la adevăratul Dumnezeu (Isaia 56:7). Astfel, atenția oamenilor avea să fie îndreptată spre Israel, spre Dumnezeul lui și spre Mesia, Mântuitorul lumii, care urma să apară în mijlocul lor.

 

„Copiii lui Israel trebuiau să ocupe tot teritoriul pe care Dumnezeu i l-a dat. Națiunile acelea care au refuzat să se închine și să slujească adevăratului Dumnezeu trebuia să fie deposedate de tot ceea ce aveau. Era însă scopul lui Dumnezeu acela ca, prin descoperirea caracterului Său, de către poporul Israel, oamenii să fie atrași spre El. Invitația Evangheliei trebuia să fie dusă lumii întregi. Prin învățătura transmisă din serviciul jertfelor, Domnul Hristos trebuia să fie înălțat înaintea popoarelor și toți aceia care urmau să privească la El aveau să trăiască.” – Ellen G. White, „Parabolele Domnului Hristos”, p. 290.

 

Poți să vezi vreo analogie între ce a vrut Domnul să facă prin poporul Israel și ce vrea să facă prin intermediul bisericii noastre? Dacă da, care este aceea? Citește 1 Petru 2:9.

 

 

Post-ul [miercuri, 28 aprilie] Un neam mare și puternic… apare prima dată în Studiu Biblic.