[vineri, 22 ianuarie] Un gând de încheiere

 

 

„În zilele poporului evreu exista o categorie de oameni care pretindeau, ca și spiritiștii de astăzi, că sunt în legătură cu cei morți. Dar duhurile familiare», cum erau numiți acești pretinși vizitatori din alte lumi, sunt declarate de Biblie a fi «duhuri de draci» (Numeri 25:1-3; Psalmii 106:28; 1 Corinteni 10:20; Apocalipsa 16:14). Lucrarea care se ocupă cu duhurile familiare a fost declarată a fi o urâciune pentru Domnul și a fost solemn interzisă sub pedeapsa cu moartea (Leviticul 19:31; 20:27). Chiar și numele de vrăjitorie este acum disprețuit. Pretenția că oamenii pot avea legături cu duhurile rele este privită ca o poveste din Evul Mediu. Dar spiritismul, care își numără convertiții cu sutele de mii, chiar cu milioanele, care și-a făcut intrare în cercurile științifice, care a invadat bisericile și a găsit o bună primire în corpurile legiuitoare și chiar la curțile regilor, această amăgire monstruoasă este doar o reînviere, într-o nouă travestire, a vrăjitoriei condamnate și interzise în vechime.” – Ellen G. White, „Tragedia veacurilor”, p. 556

 

Rezumat: Prin Isaia, prin familia și prin cuvintele lui, Dumnezeu a întărit solia de avertizare și speranță: singura cale sigură este să ne încredem în Dumnezeu care știe ce face. El îi iubește pe oameni și poate să-i conducă, să-i protejeze și să aibă grijă de cei care Îi permit să o facă. Dar pentru cei care apelează la alte puteri, există doar negură.

 

 

Post-ul [vineri, 22 ianuarie] Un gând de încheiere apare prima dată în Studiu Biblic.