[vineri, 2 octombrie] Un gând de încheiere

 

 

„Cei doi care alcătuiau perechea sfântă nu erau numai copii sub grija părintească a lui Dumnezeu, ci și elevi, primind învățături din partea Atotînțeleptului Creator. Ei erau vizitați de îngeri și aveau posibilitatea comunicării cu Făcătorul lor fără nicio perdea despărțitoare între ei. Erau plini de vigoarea ce venea de la pomul vieții și puterea lor intelectuală nu era decât cu puțin mai prejos de aceea a îngerilor. Tainele universului vizibil, «minunile Aceluia a cărui știință este desăvârșită» (Iov 37:16), le ofereau un izvor inepuizabil de învățătură și de bucurie. Legile care acționează în natură și care au constituit obiectul de studiu al oamenilor timp de șase mii de ani erau deschise înțelegerii minții lor de către Cel Veșnic, Inițiatorul și Susținătorul a toate. … Slava lui Dumnezeu din ceruri, lumile nenumărate în mișcarea lor ordonată, „plutirea norilor”, tainele luminii și ale sunetului, ale zilei și ale nopții – toate erau deschise studiului primilor noștri părinți. … Ei descopereau întotdeauna ceva atrăgător care le umplea inimile cu o mai profundă iubire, făcându-i să izbucnească în cuvinte de mulțumire și recunoștință.” – Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, pp. 50–51

 

 

Post-ul [vineri, 2 octombrie] Un gând de încheiere apare prima dată în Studiu Biblic.