[joi, 23 iulie] Rugăciuni concrete
În toată Biblia se pune accent pe faptul că rugăciunile noastre trebuie să fie specifice, concrete. Rugăciunea nu este o oarecare dorință vagă a sufletului. Prin ea, Îi adresăm lui Dumnezeu cereri specifice. Isus S-a rugat în mod expres pentru ucenicii Săi. Apostolul Pavel s-a rugat și el foarte specific pentru creștinii efeseni, filipeni și coloseni și pentru tinerii lui tovarăși: Timotei, Tit și Ioan Marcu.
7. Ce au în comun următoarele pasaje? Ce ne spun despre rugăciunea de mijlocire?
1 Samuel 12:22-24
„22 Domnul nu va părăsi pe poporul Lui din pricina Numelui Lui celui mare, căci Domnul a hotărât să facă din voi poporul Lui. 23 Departe iarăşi de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând să mă rog pentru voi! Vă voi învăţa calea cea bună şi cea dreaptă. 24 Temeţi-vă numai de Domnul şi slujiţi-I cu credincioşie, din toată inima voastră, căci vedeţi ce putere desfăşură El printre voi”.
Iov 16:20,21
„20 Prietenii mei râd de mine, dar eu mă rog lui Dumnezeu, cu lacrimi, 21 să facă dreptate omului înaintea lui Dumnezeu şi fiului omului împotriva prietenilor lui”.
Atât Samuel, cât și Iov subliniază nevoia de mijlocire stăruitoare, din inimă și specifică. Cuvintele lui Samuel sunt puternice. El strigă: „Departe iarăși de mine să păcătuiesc împotriva Domnului, încetând să mă rog pentru voi! Vă voi învăța calea cea bună și dreaptă” (1 Samuel 12:23). Aproape că putem auzi ecoul rugăciunii lui Samuel în cuvintele lui Iov: „El mijlocește pentru un om la Dumnezeu” (Iov 16:21, NTR). Lucrarea noastră este aceea de a pleda înaintea lui Dumnezeu pentru oamenii care nu Îl cunosc.
8. Ce se întâmplă când ne rugăm pentru alții?
1 Ioan 5:14-16
„14 Îndrăzneala pe care o avem la El este că, dacă cerem ceva după voia Lui, ne ascultă. 15 Şi, dacă ştim că ne ascultă orice i-am cere, ştim că suntem stăpâni pe lucrurile pe care I le-am cerut. 16 Dacă vede cineva pe fratele său săvârşind un păcat care nu duce la moarte, să se roage, şi Dumnezeu îi va da viaţa, pentru cei ce n-au săvârşit un păcat care duce la moarte. Este un păcat care duce la moarte; nu-i zic să se roage pentru păcatul acela”.
Când ne rugăm pentru alții, Domnul le poate oferi binecuvântările Sale. El face să vină prin noi, de la tronul cerului, râul apei vieții către ei. Toată oștirea lui Satana tremură la auzirea glasului mijlocirii sincere. Ellen G. White descrie astfel puterea rugăciunii: „Satana nu poate suporta să vadă că se face apel la rivalul lui cel puternic, pentru că se teme și tremură în fața puterii și a maiestății Sale. Întreaga oștire a lui Satana tremură la auzirea rugăciunii arzătoare.” – Ellen G. White, Mărturii, vol. 1, p. 345. Rugăciunea ne leagă de Sursa puterii divine în bătălia pentru sufletele oamenilor pierduți.
Citește Matei 18:18,19. Ce relație există între acest pasaj și rugăciunea de mijlocire și cum ne încurajează să ne rugăm cu ceilalți pentru salvarea acelora care nu Îl cunosc pe Domnul?
