[marți, 24 martie]

Iată ce afirmă Ellen White despre păcatele nepedepsite:

„Dacă părinții sau conducătorii își neglijează datoria de a pedepsi nelegiuirea, Dumnezeu Însuși preia cazul. Puterea înfrânătoare este îndepărtată în oarecare măsură de la uneltele răului, așa încât apare un șir de împrejurări care pedepsesc păcatul prin păcat.” (Patriarhi și profeți, p. 728)

Atât Ellen White, cât și Abraham Lincoln au explicat Războiul Civil American ca fiind pedeapsa pentru sclavie – pentru Sud, pentru că o practica; iar pentru Nord, pentru că o încuraja și profita economic de pe urma ei. E „drept” din partea lui Dumnezeu să permită ca răul să acționeze ca urmare firească a păcatelor rămase nepedepsite? Cum pot creștinii să realizeze un echilibru între nevoia de har și nevoia de dreptate?