[Miercuri] Hristos în voi

În continuarea discuţiei, apostolul Pavel pune în contrast cele două posibilităţi pe care le au la dispoziţie oamenii: trăirea după îndemnurile Duhului şi trăirea după cerinţele naturii păcătoase, ale firii pământeşti. O cale duce la viaţa veşnică, cealaltă duce la moarte veşnică. Nu există o cale de mijloc. Aşa cum a zis Isus Însuşi: „Cine nu este cu Mine este împotriva Mea şi cine nu strânge cu Mine risipeşte” (Matei 12:30).

6. Ce le este făgăduit celor în care locuiește Duhul Sfânt? Romani 8:9-14

Romani 8:9-14
9. Voi însă nu mai sunteţi pământeşti, ci duhovniceşti, dacă Duhul lui Dumnezeu locuieşte în adevăr în voi. Dacă n-are cineva Duhul lui Hristos, nu este al Lui.
10. Şi dacă Hristos este în voi, trupul vostru, da, este supus morţii, din pricina păcatului; dar duhul vostru este viu, din pricina neprihănirii.
11. Şi dacă Duhul Celui ce a înviat pe Isus dintre cei morţi locuieşte în voi, Cel ce a înviat pe Hristos Isus din morţi va învia şi trupurile voastre muritoare, din pricina Duhului Său, care locuieşte în voi.
12. Aşadar, fraţilor, noi nu mai datorăm nimic firii pământeşti, ca să trăim după îndemnurile ei.
13. Dacă trăiţi după îndemnurile ei, veţi muri; dar dacă, prin Duhul, faceţi să moară faptele trupului, veţi trăi.
14. Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu.

Trăirea după firea pământească este opusă trăirii în Duhul. Viaţa în Duhul este condusă de Spiritul lui Dumnezeu, Duhul Sfânt. În acest capitol, El este numit Duhul lui Hristos, probabil în sensul că este un reprezentant al lui Hristos şi, prin El, Hristos locuieşte în cel credincios (Romani 8:9,10).
În aceste versete, Pavel se întoarce la un simbol pe care l-a folosit în Romani 6:1-11.

Romani 6:1-11
1. Ce vom zice, dar? Să păcătuim mereu, ca să se înmulţească harul?
2. Nicidecum! Noi, care am murit faţă de păcat, cum să mai trăim în păcat?
3. Nu ştiţi că toţi câţi am fost botezaţi în Isus Hristos, am fost botezaţi în moartea Lui?
4. Noi deci, prin botezul în moartea Lui, am fost îngropaţi împreună cu El, pentru ca, după cum Hristos a înviat din morţi, prin slava Tatălui, tot aşa şi noi să trăim o viaţă nouă.
5. În adevăr, dacă ne-am făcut una cu El, printr-o moarte asemănătoare cu a Lui, vom fi una cu El şi printr-o înviere asemănătoare cu a Lui.
6. Ştim bine că omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El, pentru ca trupul păcatului să fie dezbrăcat de puterea lui, în aşa fel ca să nu mai fim robi ai păcatului;
7. căci cine a murit, de drept, este izbăvit de păcat.
8. Acum, dacă am murit împreună cu Hristos, credem că vom şi trăi împreună cu El,
9. întrucât ştim că Hristosul înviat din morţi nu mai moare: moartea nu mai are nicio stăpânire asupra Lui.
10. Fiindcă prin moartea de care a murit, El a murit pentru păcat, o dată pentru totdeauna; iar prin viaţa pe care o trăieşte, trăieşte pentru Dumnezeu.
11. Tot aşa şi voi înşivă, socotiţi-vă morţi faţă de păcat, şi vii pentru Dumnezeu, în Isus Hristos, Domnul nostru.

În sens figurat, la botez, „trupul păcatului” (omul cel vechi care i-a slujit păcatului) moare. „Omul nostru cel vechi a fost răstignit împreună cu El” (Romani 6:6). Totuşi, la botez, nu are loc doar o înmormântare, ci şi o înviere: cel botezat învie pentru a duce o viaţă nouă. Acesta înseamnă a omorî omul vechi, alegere pe care trebuie să o facem singuri zi de zi, clipă de clipă. Dumnezeu respectă libertatea omului. Chiar şi după botez, încă este cu putinţă să păcătuim. Pavel le scrie colosenilor: „Omorâţi mădularele voastre care sunt pe pământ” (Coloseni 3:5).

De aceea, lupta cu păcatul va continua şi după convertire. Deosebirea este că acela în care locuieşte Duhul are acum puterea divină pentru biruinţă. Mai mult, fiindcă a fost eliberat în mod minunat de sub stăpânirea păcatului, el nu mai este obligat să slujească din nou păcatului.

Meditează la ideea că acelaşi Duh al lui Dumnezeu care L-a înviat pe Isus locuieşte şi în noi, dacă Îi permitem acest lucru. Gândeşte-te ce putere ne-a fost pusă la dispoziţie! Ce ne împiedică să primim Duhul Sfânt?