[sâmbătă, 14 decembrie] Decizii greșite

 

 

Text de memorat:

 

Ezra 9:6

”„Dumnezeule, sunt uluit şi mi-e ruşine, Dumnezeule, să-mi ridic faţa spre Tine. Căci fărădelegile noastre s-au înmulţit deasupra capetelor noastre şi greşelile noastre au ajuns până la ceruri.”

 

Ezra și Neemia au devenit conducători ai unui popor în care căsătoriile cu persoane din alte popoare deveniseră normale. Ambii lideri au fost foarte îngrijorați de acest lucru, deoarece doreau să conducă națiunea la o relație strânsă cu Dumnezeu. Ei erau conștienți de influența negativă pe care necredincioșii sau închinătorii la idoli o puteau avea asupra poporului Israel – efectele teribile se văzuseră bine de-­a lungul istoriei. Religiile canaanite s­-au răspândit în tot Israelul, până când pe orice înălțime li se aducea închinare lui Baal și Astarteei. Mai mult, soții sau soțiile păgâne aveau o influență nefastă asupra familiilor israelite. Balaam i­-a sfătuit pe moabiți să își trimită femeile la israeliți, fiind sigur că israeliții aveau să se întoarcă de la Dumnezeu dacă picau în mrejele acestor femei. Din nefericire, a avut dreptate. Influența nu a fost doar asupra celor ce erau soț și soție, ci a avut de suferit și credința copiilor lor.

 

Ce vor face Ezra și Neemia cu problema căsătoriilor israeliților cu cei din alte popoare? Vor trece cu vederea sau vor lua poziție împotrivă? În această săptămână vom vedea modul în care cei doi au abordat situația.

 

Studiu la rând

 

Biblia: Neemia 8–Estera 1

1. Ce a făcut poporul când Ezra a deschis cartea să citească?
2. Cine trebuia să aducă zeciuială din zeciuială?
3. Ce indiciu există că la Ierusalim exista temniță?
4. Ce conțineau scrisorile trimise de împărat în ținuturile împărăției sale, după incidentul cu împărăteasa Vasti?

 

Ellen G. White, ”Evanghelizare”, subcapitolul „Unitate în diversitate”
5. În a cui minte și inimă nu poate locui pacea lui Hristos?