[duminică, 1 decembrie] Cântau cântările Domnului
1. Observă câteva cuvinte-cheie care ne arată modul în care se închinau ei și aduceau laudă. Cum ai descrie ce se întâmpla?
Neemia 12:27-29
”27 La sfinţirea zidurilor Ierusalimului, au chemat pe leviţi din toate locurile în care locuiau şi i-au adus la Ierusalim, ca să prăznuiască sfinţirea şi sărbătoarea cu laude şi cântări, în sunet de chimvale, alăute şi harpe. 28 Fiii cântăreţilor s-au strâns din împrejurimile Ierusalimului, din satele slujitorilor Templului, 29 din Bet-Ghilgal şi din ţinutul Ghebei şi din Azmavet, căci cântăreţii îşi zidiseră sate împrejurul Ierusalimului.”
În Israel era stabilit ca o anume clasă dintre leviți să fie cântăreți pentru serviciile de la templu. Dumnezeu dăduse îndrumări pentru această practică și instrucțiuni despre serviciul de închinare, deoarece închinarea la templu trebuia să fie frumoasă și cât mai bine organizată. Împăratul David organizase această practică într-un sistem mai elaborat și mai măreț decât înainte. De aceea, urmașii lui Asaf, pe care David îl numise conducătorul închinării de la templu, au continuat să fie numiți „cântăreții însărcinați cu slujba Casei lui Dumnezeu” (Neemia 11:22).
2. Ce putem învăţa din pasajul de mai jos despre locul și importanţa muzicii în închinarea lor și despre „cântarea Domnului”?
1 Cronici 25:6-8
”6 Toţi aceştia erau sub cârmuirea părinţilor lor pentru cântarea în Casa Domnului şi aveau chimvale, alăute şi harpe pentru slujba Casei lui Dumnezeu. Asaf, Iedutun şi Heman lucrau sub poruncile împăratului. 7 Erau în număr de două sute optzeci şi opt, cuprinzându-se în acest număr şi fraţii lor deprinşi la cântarea Domnului, toţi cei ce erau meşteri. 8 Au tras la sorţi pentru slujbele lor, mici şi mari, învăţători şi ucenici.”
Cântăreții erau leviți desemnați în mod oficial să slujească la templu. Ei erau plătiți pentru a se ocupa de muzică la serviciile de la templu. Pe vremea împăratului David a fost organizată o „școală” muzicală bine pusă la punct, pe care chiar el o supraveghea. Avea profesori și elevi, tineri și bătrâni, care lucrau pe rând la templu, asigurând muzica. Unii erau instrumentiști, alții cântăreți, iar alții aveau grijă de instrumente și de hainele folosite pentru serviciile de închinare. Care era scopul unei organizări atât de profesioniste? Aceasta slujea la dezvoltarea talentelor și la întregirea viziunii de excelență în închinare. Excelența trebuie să fie unul dintre scopuri în închinare. Laudele trebuie să vină din inimă și să fie exprimate cât mai bine posibil, astfel încât sufletele oamenilor să fie înălțate. Am putea presupune că muzicienii și cântăreții desemnați să slujească la templu erau aleși cu grijă pentru a conduce serviciile de închinare. Tu ai simțit bucuria închinării prin muzică. Cum?