[vineri, 5 iulie] Un gând de încheiere

 

 

Orice manifestare a puterii creatoare este o expresie a iubirii nemărginite. Suveranitatea lui Dumnezeu implică deplina binecuvântare a tuturor ființelor create.” – Ellen G. White, Patriarhi și profeți, ed. 2006, p. 19

 

„Dacă oamenii și-ar face datoria ca ispravnici ai bunurilor Domnului lor nu ar exista plâns pentru pâine, nimeni nu ar suferi lipsă, nimeni nu ar fi gol și în nevoie. Necredincioșia oamenilor aduce starea de suferință în care este cufundată omenirea. … Dumnezeu i-a făcut pe oameni ispravnicii Lui și nu trebuie învinuit de suferințele, nenorocirea, goliciunea și lipsurile omenirii. Domnul a asigurat provizii suficiente pentru toți.” – Ellen G. White, Lucrarea de binefacere, p. 16.

 

Rezumat: Dumnezeu a creat o lume desăvârșită și le-a încredințat oamenilor, pe care i-a creat după chipul Său, lucrarea de a „păzi și îngriji” ceea ce El crease. Deși păcatul a distrus relațiile pe care Dumnezeu le-a avut în vedere de la început pentru noi, totuși avem misiunea de a administra ce a creat Dumnezeu pe pământ și de a ne îngriji de semenii noștri. Un mod de a-L onora pe Dumnezeul nostru Creator este să ne aducem la îndeplinire lucrarea încredințată de El.

 

Studiu suplimentar: Patriarhi și profeți, capitolul 2, „Creațiunea”.