[Joi, 27 dec] Viața pe noul pământ
7. Ce i s-a descoperit lui Isaia despre viața pe Noul Pământ?
4 Spuneţi celor slabi de inimă: ‘Fiţi tari şi nu vă temeţi! Iată Dumnezeul vostru, răzbunarea va veni, răsplătirea lui Dumnezeu; El Însuşi va veni şi vă va mântui’.” 5 Atunci se vor deschide ochii orbilor, se vor deschide urechile surzilor; 6 atunci şchiopul va sări ca un cerb şi limba mutului va cânta de bucurie, căci în pustie vor ţâşni ape şi în pustietate pâraie; 7 marea de nisip se va preface în iaz şi pământul uscat, în izvoare de ape. În vizuina care slujea de culcuş şacalilor, vor creşte trestii şi papură. 8 Acolo se va croi o cale, un drum, care se va numi Calea cea sfântă: niciun om necurat nu va trece pe ea, ci va fi numai pentru cei sfinţi; cei ce vor merge pe ea, chiar şi cei fără minte nu vor putea să se rătăcească. 9 Pe calea aceasta nu va fi niciun leu şi nicio fiară sălbatică nu va apuca pe ea, nici nu va fi întâlnită pe ea, ci cei răscumpăraţi vor umbla pe ea. 10 Cei izbăviţi de Domnul se vor întoarce şi vor merge spre Sion cu cântece de biruinţă. O bucurie veşnică le va încununa capul, veselia şi bucuria îi vor apuca, iar durerea şi gemetele vor fugi! Isaia 35
21 Vor zidi case şi le vor locui; vor sădi vii şi le vor mânca rodul. 22 Nu vor zidi case ca altul să locuiască în ele, nu vor sădi vii pentru ca altul să le mănânce rodul, căci zilele poporului Meu vor fi ca zilele copacilor, şi aleşii Mei se vor bucura de lucrul mâinilor lor. 23 Nu vor munci degeaba şi nu vor avea copii ca să-i vadă pierind, căci vor alcătui o sămânţă binecuvântată de Domnul şi copiii lor vor fi împreună cu ei. 24 Înainte ca să Mă cheme, le voi răspunde; înainte ca să isprăvească vorba, îi voi asculta! 25 Lupul şi mielul vor paşte împreună, leul va mânca paie ca boul şi şarpele se va hrăni cu ţărână. Niciun rău, nicio vătămare nu se va face pe tot muntele Meu cel sfânt”, zice Domnul. Isaia 65
În cartea lui Isaia, întâlnim de câteva ori cuvântul „nou”: „lucruri noi” (42:9, 48:6), „o cântare nouă” (42:10), „ceva nou” (43:19), „un nume nou” (62:2). În capitolul 65 este vorba despre o nouă ordine a lucrurilor. Între toate ființele create de Dumnezeu este pace și armonie. Blestemele legământului abătute asupra țării din cauza neascultării și răzvrătirii (Leviticul 26:14–17, Deuteronomul 28:30) vor fi înlăturate pentru totdeauna, fiindcă păcatul nu mai există.
Cum va fi să trăim într-un loc atât de frumos? Ne vom mai recunoaște prietenii și rudele după ce vom primi nemurirea și vom fi refăcuți complet după chipul lui Dumnezeu? Ucenicii L-au recunoscut pe Domnul Hristos după înviere. Maria L-a recunoscut după glas (Ioan 20:11-16). Toma L-a recunoscut după înfățișare (Ioan 20:27,28). Ucenicii care mergeau spre Emaus L-au recunoscut după modul în care S-a purtat la masă (Luca 24:30,31,35). Deci, dacă vom învia în trup la fel cum a înviat Isus, ne vom recunoaște unii pe alții și vom fi împreună pentru veșnicie!
„Acolo, cei răscumpăraţi vor cunoaşte aşa cum sunt cunoscuţi. Dragostea şi compasiunea pe care Însuşi Dumnezeu le-a sădit în suflet îşi vor găsi acolo manifestarea cea mai profundă şi cea mai plăcută. Comuniunea curată cu fiinţele sfinte, socializarea armonioasă cu îngerii cereşti şi cu toţi credincioşii din toate timpurile care şi-au spălat hainele şi le-au albit în sângele Mielului, legăturile sfinte care unesc întreaga familie din cer şi de pe pământ (vezi Efeseni 3:15) – toate acestea constituie motivul fericirii celor răscumpăraţi.” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, ed. 2011, p. 677
Cum ne putem forma obiceiul de a ne gândi la lucrurile care nu se văd și care sunt veșnice (2 Corinteni 4:16-18) și de a ne bucura de ele încă de pe acum?
