[joi, 1 august] Profetul Isaia

 

 

6. Cum ai descrie răspunsul lui Isaia la ceea ce vede în jurul său?

 

Isaia 1:15-23 

”15 Când vă întindeţi mâinile, Îmi întorc ochii de la voi şi, oricât de mult v-aţi ruga, n-ascult, căci mâinile vă sunt pline de sânge!”16 „Spălaţi-vă deci şi curăţiţi-vă! Luaţi dinaintea ochilor Mei faptele rele pe care le-aţi făcut! Încetaţi să mai faceţi răul! 17 Învăţaţi-vă să faceţi binele, căutaţi dreptatea, ocrotiţi pe cel asuprit, faceţi dreptate orfanului, apăraţi pe văduvă! – 18 Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna. 19 De veţi voi şi veţi asculta, veţi mânca cele mai bune roade ale ţării, 20 dar de nu veţi voi şi nu veţi asculta, de sabie veţi fi înghiţiţi, căci gura Domnului a vorbit.” 21 Vai, cetatea aceea credincioasă cum a ajuns o curvă! Era plină de judecată, dreptatea locuia în ea, şi acum e plină de ucigaşi! 22 Argintul tău s-a prefăcut în zgură şi vinul tău cel ales a fost amestecat cu apă. 23 Mai-marii tăi sunt răzvrătiţi şi părtaşi cu hoţii, toţi iubesc mita şi aleargă după plată; orfanului nu-i fac dreptate şi pricina văduvei n-ajunge până la ei.”

 

Isaia 3:13-15 

”13 Domnul Se înfăţişează la judecată, stă în picioare ca să judece popoarele. 14 Domnul intră la judecată cu bătrânii poporului Său şi cu mai-marii lui: „Voi aţi mâncat via! Prada luată de la sărac este în casele voastre! 15 Cu ce drept călcaţi voi în picioare pe poporul Meu şi apăsaţi pe săraci?” zice Domnul, Dumnezeul oştirilor.”

 

Isaia 5:7,8 

”7 Via Domnului oştirilor este casa lui Israel, şi bărbaţii lui Iuda sunt viţa pe care o iubea. El se aştepta la judecată şi, când colo, iată sânge vărsat! Se aştepta la dreptate şi, când colo, iată strigăte de apăsare! 8 Vai de cei ce înşiră casă lângă casă şi lipesc ogor lângă ogor, până nu mai rămâne loc şi locuiesc în mijlocul ţării!”

 

Cuvântul de început al lui Isaia – primele cinci capitole – sunt un amestec de critică usturătoare a stării în care ajunseseră copiii lui Dumnezeu, avertizări cu privire la pedeapsa care urma să vină pentru că Îl părăsiseră pe Domnul și continuau să facă răul, dar și oferte de speranță dacă poporul alegea să se întoarcă la El și să își reformeze viața și societatea. Dar probabil că, în cuvintele lui, cel mai puternic este simțământul de întristare. Înțelegând cine este Dumnezeu și ce vrea El pentru poporul Său, profetul plânge ce s-a pierdut, îi plânge pe nenumărații oameni care sufereau și deplânge judecata care avea să vină asupra țării.

 

Isaia continuă în aceeași notă în toată lucrarea sa profetică. El îndeamnă poporul să își amintească tot ce a făcut Dumnezeu pentru el. Totodată, el le oferă acestor oameni speranță, arătând ce dorea să facă Dumnezeu pentru ei în viitor. Ei trebuiau să Îl caute pe Dumnezeu chiar atunci, căci reînnoirea relației cu El cerea pocăință pentru relele făcute și schimbarea atitudinii față de ceilalți.

 

În capitolele 58 și 59, Isaia se întoarce specific la preocuparea pentru dreptate. El descrie din nou o societate în care „izbăvirea (în engl.: dreptatea) s-a întors îndărăt și mântuirea a stat deoparte, căci adevărul s-a poticnit în piața de obște și neprihănirea nu poate să se apropie” (Isaia 59:14). El mai afirmă că Dumnezeu știe aceste lucruri și Își va salva poporul – „Va veni un Răscumpărător!” (vers. 20).

 

În cartea Isaia, profetul se concentrează foarte mult asupra proclamării venirii lui Mesia, Cel care urma să restabilească în cele din urmă domnia lui Dumnezeu pe pământ și să aducă dreptate, milă, vindecare și restaurare în El.

 

Citește Isaia 9:6,7; 11:1-5; 42:1-7 și 53:4-6. Cum se încadrează aceste profeții în înțelegerea pe care o ai despre viața, lucrarea și moartea Domnului Isus? Ce sugerează aceste profeții cu privire la scopul venirii Sale în această lume?