[Luni] Păcatul și Legea

Dacă Pavel se referă aici la întregul sistem instituit la Sinai, de ce în Romani 7:7 menţionează una dintre poruncile Decalogului?

Romani 7:7
Deci ce vom zice? Legea este ceva păcătos? Nicidecum! Dimpotrivă, păcatul nu l-am cunoscut decât prin Lege. De pildă, n-aş fi cunoscut pofta, dacă Legea nu mi-ar fi spus: „Să nu pofteşti!”

Contrazice faptul acesta poziţia adoptată înainte, şi anume că Pavel nu vorbeşte despre abolirea Celor Zece Porunci?

Răspunsul este nu. Pentru Pavel, Legea este întregul sistem introdus la Sinai, care conţinea şi Legea morală, dar nu se limita la aceasta. De aceea, el a citat din ea, la fel cum ar fi putut să citeze din oricare altă parte a sistemului iudaic, pentru a-şi susţine ideea.

3. Cum descrie Pavel rolul Legii în viaţa omului? Romani 7:8-11

Romani 7:8-11
8. Apoi păcatul a luat prilejul şi a făcut să se nască în mine, prin poruncă, tot felul de pofte; căci fără Lege, păcatul este mort.
9. Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar, când a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit.
10. Şi porunca, ea, care trebuia să-mi dea viaţa, mi-a pricinuit moartea.
11. Pentru că păcatul a luat prilejul, prin ea m-a amăgit, şi prin însăşi porunca aceasta m-a lovit cu moartea.

Dumnezeu li S-a descoperit iudeilor şi le-a explicat ce este bine şi ce este rău în domeniul moral, civil, ceremonial şi sanitar. De asemenea, El le-a prezentat pedepsele pentru călcarea diferitelor legi. Nesocotirea voinţei divine descoperite este definită ca fiind păcat.

Pavel afirmă că nu ar fi ştiut că pofta este păcat, dacă „Legea” nu i-ar fi spus lucrul acesta. Păcatul este încălcarea voinţei descoperite a lui Dumnezeu, dar, dacă voinţa aceasta nu-i este cunoscută, omul nu are de unde să ştie că a păcătuit. Când află care este voia lui Dumnezeu, omul ajunge să admită că este păcătos şi că se află sub condamnare şi moarte.

„În relatarea experienţei sale, apostolul Pavel prezintă un adevăr important cu privire la lucrarea ce trebuie să aibă loc la convertire. El spune: «Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam», adică el nu simţea nicio condamnare, «dar când a venit porunca», deci când Legea lui Dumnezeu a fost impusă conştiinţei lui, «păcatul a înviat, şi eu am murit». Atunci, el s-a văzut pe sine ca păcătos condamnat de Legea divină. Observaţi că Pavel a fost cel ce a murit, nu Legea.” – Comentariile Ellen G. White, în Comentariul biblic AZŞ, vol. 6, p. 1076

Cum ai explica în cuvinte proprii afirmaţia lui Pavel din Romani 7:9?

Romani 7:9
Odinioară, fiindcă eram fără Lege, trăiam; dar, când a venit porunca, păcatul a înviat, şi eu am murit.