[miercuri, 21 aprilie] În pustie

Oamenii adunați la botezul lui Isus ar fi trebuit să înțeleagă din profeție (Isaia 53) că Mesia avea să sufere și să moară, la fel ca mielul însângerat pe altar. Însă nu au priceput asta – nici măcar Ioan.

Însă a fost cineva care, cel puțin parțial, a înțeles profeția. Este vorba de Satana. El știa că Isus era adevăratul Miel al lui Dumnezeu. Satana i-a făcut pe Adam și Eva să păcătuiască în Grădina Eden, iar păcatul le-a distrus legătura cu Dumnezeu. Isaia 59:1,2 Ei meritau să moară, dar Isus a promis să vină și să moară în locul lor. Oamenii care au credință în această făgăduință sunt din nou în legătură cu Dumnezeu, prin Isus.

Isus venise să-Și îndeplinească promisiunea. Satana era uimit că Isus părăsise cerul și venise pe pământ ca simplu om. Inima lui egoistă nu putea înțelege acest fel de dragoste.

Imediat după botez, Duhul Sfânt L-a condus pe Isus în pustie, iar Satana a mers și el (Matei 4:1). El știa că trebuie, cumva, să-L convingă pe Isus să păcătuiască, așa cum a făcut Adam. În caz contrar, el și îngerii lui nelegiuiți urmau să piardă războiul împotriva Lui și, în cele din urmă, să fie nimiciți. Nu avea încredere în niciun înger de-al lui să ducă acea bătălie importantă ce urma să fie dată în curând, așa că a planificat totul chiar el.

Între timp, Isus petrecuse aproape șase săptămâni în acea pustie uscată, urâtă și dezolantă. Era singur printre animale sălbatice și șerpi și nu avea nimic de mâncare. Când a ajuns aici, era puternic, sănătos și plin de energie. Era încântat de ceea ce făcuse și spusese Tatăl Său ceresc la botezul Lui, și S-a dus ca să Se roage și să Se gândească la lucrarea ce-L aștepta. Inima I s-a micșorat ca urmare a teribilului conflict cu Satana pe care avea să-l înfrunte în fiecare zi. Ce luptă psihică a fost! Cum crezi că arăta și Se simțea după ce au trecut 40 de zile fără să mănânce? Citește cum este descris în Isaia 52:14

Aplicație: Adam și Eva au păcătuit urmându-și dorința de a mânca un fruct (Geneza 3:6). Acum, Isus, al doilea Adam, trebuia să cucerească păcatul, nepermițând dorinței de a mânca să-L facă neascultător față de Dumnezeu. Ce ne învață acest lucru despre dorințe?