Din mafioți, mesageri ai lui Dumnezeu (I, II, III)

4 noiembrie

Igor nu era interesat de religie, cu toate că provenea dintr-o

familie musulmană și bunicul lui era imam. El excela în sport și a

devenit șeful respectat și temut al băieților din cartier.

Igor și-a păstrat această poziție până la maturitate, când s-a

alăturat mafiei locale. Armele, banii și tranzacțiile au devenit cuvintele

lui de ordine. Deși îi plăceau senzațiile tari pe care i le

oferea viața aceasta, simțea totuși că îi lipsea ceva. Simțea un gol

în suflet și a căutat să și-l umple.

La început, din pură curiozitate, s-a interesat de cultul Hare

Krishna. Apoi a vrut să știe cum este într-o biserică ortodoxă și

într-o moschee. Golul acela din suflet părea însă de imposibil de

umplut!

Într-o zi, a aflat că un prieten cunoștea pe cineva care avea o

Biblie și i-a cerut să-l pună în legătură cu persoana respectivă.

– Știi că în Biblie scrie despre carnea necurată? Știi că nu avem

voie să mâncăm carne de porc? l-a întrebat proprietarul Bibliei.

Nu, Igor nu știa; credea că doar în Coran scria așa ceva.

Pe parcursul lunilor următoare, Igor l-a sunat pe acest credincios

de mai multe ori ca să-l ajute să înțeleagă diverse lucruri din Biblie.

Credinciosul îi răspundea cu răbdare și, în cele din urmă,

l-a invitat să meargă cu el la biserică.

– N-o să vin niciodată cu tine la biserică, a ripostat Igor răutăcios.

Totuși credinciosul nu s-a resemnat și a păstrat legătura cu el.

Șase luni mai târziu, l-a invitat din nou, iar Igor a acceptat.

În Sabat, Igor s-a urcat în mașina lui (după ce s-a asigurat că

nu-i pusese nimeni vreo bombă) și a plecat la biserică.

Clădirea bisericii era mică, închiriată și deloc specială, dar

pentru el era ca un magnet. Unii membri nu-l priveau cu ochi

buni, însă el a continuat să vină. Și orice lucru nou afla din Biblie

îl compara cu Coranul.

– Cunoșteam destul de bine istoria, povestește el, și reușeam

să fac o comparație între ele. În final, adevărul Bibliei m-a cucerit!

A studiat Biblia cu un pastor adventist pe care îl bombarda cu

întrebări la fiecare întâlnire. După aceea, a participat la o evangelizare

în capitala Kazan și la final a primit botezul – la vârsta de

35 de ani.

– În ziua botezului, am înțeles că nu mă mai încadram în lumea

vagabonzilor. Nu am mai făcut lucrurile rele pe care le făceam

înainte, dar, într-un fel, am rămas un vagabond, recunoaște Igor.

 

 

11 noiembrie

În fiecare Sabat, Igor venea la biserică, dar își aducea cu el

pistolul și îl ținea în poală. Odată, un membru al bisericii l-a

sfătuit să nu-și mai aducă pistolul.

– Bazează-te pe Dumnezeu, nu pe pistoale, l-a sfătuit el.

Sabatul următor, Igor a decis să-și lase pistolul acasă, dar i-a

fost frică și a regretat. Pe drumul înapoi, a observat că se ținea

cineva după el. La un moment dat, și-a învins frica și s-a întors

să-l vadă pe urmăritor, dar nu era decât un bărbat care căra un

sac cu cartofi!

Cu timpul, credința lui a crescut și a început să le spună și altora

ce adevăruri descoperise. Soția și sora lui au mers cu el la biserică

și după un an s-au botezat. Au venit și nepoata și nepotul lui,

precum și multe alte persoane cărora le-a împărtășit credința.

Într-o zi, i-a vorbit unui prieten de-al lui despre adevărurile

Bibliei, dar acesta nu s-a arătat interesat. În schimb, un bărbat

aflat în apropiere care ascultase conversația lor a început să-i

pună întrebări.

Vasile, căci așa îl chema pe acest bărbat, avusese o viață grea.

Și el lucra cu mafia și delictele își puseseră amprenta asupra

lui. Avea fața desfigurată. Cicatricele arătau câte tăieturi adânci

îi făcuseră dușmanii lui cu cioburi de sticlă sau câte gloanțe îi

trecuseră razant pe lângă cap fără să-i producă o rană fatală.

Vasile câștiga bani mulți. Lucra într-o companie care crea

contracte în valoare de mai multe milioane de ruble. Făcuse

o școală de bodyguarzi și folosea un limbaj codificat pentru a

comunica cu conducerea companiei. Dispunea de un echipament

scump de supraveghere a spațiilor închise. Rivalii acestei

companii știau că el era omul-cheie în câștigarea contractelor

importante și, fiindcă le stătea în cale, încercaseră să-l omoare

de două ori!

Au încercat o dată când a ieșit la piață cu fata lui. L-au atacat

cu brutalitate, dar a supraviețuit.

În a doua ocazie, a fost împușcat de mai multe ori, dar și-a

adunat puterile și s-a adăpostit în apartamentul lui. S-a prăbușit

pe podea și, crezând că avea să moară, a rugat-o pe mama lui să-l ierte.

Mama l-a asigurat că avea să trăiască. Cu această nouă

speranță, Vasile a sunat la poliție. A fost transportat urgent la

spital, i-au fost acordate îngrijiri medicale și s-a făcut bine.

Într-o zi, un baptist l-a întrebat:

– Vrei să-i omori pe cei care au încercat să-ți ia viața?

– Bineînțeles! a răspuns el.

– Să nu-i omori! Iartă-i, l-a sfătuit baptistul. Dacă îi omori, n-o

să mai ai pace. Mai bine iartă-i.

 

 

18 noiembrie

La un timp după aceea, Vasile s-a dus să facă o plimbare prin

pădure. La un moment dat, l-a văzut pe unul dintre cei care încercaseră

să-l omoare stând de vorbă cu prietena lui. Uitându-se fix

la el, a spus mai mult ca pentru sine:

– Bine, o să-l iert.

După o jumătate de an, a aflat că omul acela murise în urma

unei supradoze de droguri. Alt doilea bărbat care încercase să-l

omoare a ajuns invalid, iar al treilea a fost împușcat mortal.

Lui Vasile îi plăceau petrecerile. Mulți prieteni de-ai lui își sărbătoreau

ziua de naștere în preajma Anului Nou și două săptămâni

o ținea dintr-o petrecere în alta.

Însă, în anul acela, situația s-a schimbat. Nu i-au mai plăcut

petrecerile. După cele două săptămâni, a ajuns la concluzia că i-a

ajuns cât a petrecut. Pentru viața asta murdară am venit oare pe

lume? s-a întrebat în sinea lui. Și tot el și-a răspuns: Nu! Trebuie

să încep o viață nouă! A căzut pe genunchi și I-a cerut ajutor lui Dumnezeu.

A făcut rost de o Biblie și i-a invitat pe prietenii lui să meargă la pădure

cu el și să o studieze timp de trei zile. Doi prieteni au acceptat.

– Am stat în pădure trei zile și nu am scos nicio vorbă, doar am

citit din Biblie, povestește Vasile.

I-a cerut lui Dumnezeu să-l ajute să ducă o viață curată timp

de o lună. Și El i-a ascultat rugăciunea. Apoi I-a cerut să-l ajute

încă o lună și i-a ascultat rugăciunea din nou. A rugat-o pe soția

lui să-l ierte și, prin harul lui Dumnezeu, duce și astăzi o viață

curată.

Când s-au cunoscut, Vasile și Igor și-au dat seama că aveau

multe lucruri în comun.

– Peste tot sunt oameni care iubesc adevărul, spune Vasile, iar

mie astfel de oameni îmi plac!

Vasile și Igor s-au împrietenit și lucrează împreună pentru tipărirea

unui ziar care conține informații despre sănătate și articole

pe teme spirituale. Este unul dintre cele mai populare ziare din

Rusia. Acești doi foști mafioți caută împreună sponsori pentru

distribuirea cărților adventiste în Kazan.

– Experiențele noastre sunt înfricoșătoare, spune Vasile, dar

așa este lumea în care trăim. Scopul meu și al lui Igor este să-i

ajutăm pe oameni să găsească o cale mai bună.

Vasile și Igor sunt bucuroși de noua biserică și de noul centru

de influență care au fost construite în centrul orașului Kazan, ca

urmare a colectei din Sabatul al Treisprezecelea din anul 2014. Vă

mulțumim pentru că participați la colectele trimestriale!


Părerea mea