[luni, 2 august] Hrănind pe cei 5 000

Isus vorbise toată ziua unei mulțimi mari de oameni
aflate pe un deal la nord de Marea Galileii. Tot ce le
spunea era pentru ei cum este apa pentru plantele
uscate. Nu auziseră niciodată o astfel de predică și nu
voiau să plece.
Era după-amiază târziu. Mulți dintre ei nu mâncaseră
nimic de când plecaseră de acasă în dimineața
aceea. Nici Isus nu mâncase nimic în ziua aceea. Și
El era obosit și Îi era foame. Dar nu putea fi convins

să abandoneze acea mulțime de oameni pentru a-Și
satisface propriile nevoi.
În cele din urmă, ucenicii Lui au venit să-I spună
că ar fi bine să-i lase pe oameni să plece ca să poată
merge în orașele și satele din apropiere și să cumpere
de mâncare. Putem fi siguri că nu erau pregătiți pentru
răspunsul șocant dat de Isus. Ce anume le-a spus?
Marcu 6:35-37
Erau cam 5 000 de bărbați
în mulțimea aceea,
în afară de femei și copii
(Matei 14:21). Probabil că
erau cel puțin 10 000 sau
15 000 de oameni în toată
acea mulțime. Nu e de mirare
că ucenicii au fost șocați!
Ucenicul Ioan, care fusese
prezent acolo, a adăugat
un detaliu interesant la
istorisirea aceasta în Ioan
6:8,9.
Acel băiețel a oferit cu generozitate ceea
ce probabil era hrana lui de drum, iar
Isus a acceptat cu bucurie. Toată lumea
s-a așezat confortabil pe iarbă în
grupuri ordonate. Observați cât de
simplu prezintă Biblia restul povestirii
acesteia incredibile în versetele 10,11!
Isus ar fi putut să le ofere un ospăț deosebit,
dar, în schimb, El le-a dat mâncare simplă. Ce
au făcut cu resturile atunci când au terminat de mâncat?
Versetele 12,13
Aplicație: Chiar dacă ni se pare că avem doar puțin
să-I oferim lui Isus, El poate folosi puținul nostru pentru
a binecuvânta mulți oameni — dacă noi oferim de bunăvoie.
Și, așa cum oamenii aceia au fost binecuvântați
când ucenicii le-au dat pâine, tot așa, dacă noi împărtășim
binecuvântările și adevărul pe care le-am primit de
la Isus, și alții vor fi ajutați.