[vineri, 12 ianuarie]

 

 

Studiu suplimentar:

Psalmii 42:8 și Ellen G. White, „Educație”, secțiunea „Biblia ca educator”, capitolul „Poezii și cântece”.

 

Ellen G. White spune despre psalmii de pocăință ai lui David (de exemplu, Psalmul 51) ca sunt limbajul sufletului său și rugăciuni care ilustrează natura adevăratei căințe pentru păcat (vezi Calea către Hristos, p. 24, 25). Ea îi încurajează pe credincioși să memoreze texte din psalmi ca metodă de consolidare a sentimentului de prezență a lui Dumnezeu în viața lor și evidențiază practica lui Isus de a-Și înălța vocea în psalmi atunci când Se confrunta cu ispita și teama apăsătoare.

 

Când folosim psalmii în rugăciune și cântare, ne însușim perseverența, îndrăzneala, curajul și speranța psalmiștilor. Ei ne încurajează să ne continuăm călătoria spirituală și ne mângâie asigurându-ne că nu suntem singuri. Alți oameni asemenea nouă au trecut prin vremuri dificile și au ieșit totuși biruitori prin harul lui Dumnezeu.

 

Folosirea psalmilor în rugăciune și închinare îi face pe credincioși conștienți de gama completă a experiențelor omenești și îi învață pe închinători să se implice în diferitele dimensiuni ale vieții cu o atitudine de închinare. Psalmii sunt rugăciuni și imnuri divino-umane. De aceea, includerea constantă a psalmilor în închinare aduce comunitatea de credincioși mai aproape de voia lui Dumnezeu și de puterea vindecătoare a harului Său.

 

 

Post-ul [vineri, 12 ianuarie] apare prima dată în Studiu Biblic.