[miercuri, 15 noiembrie] Să-i iubim pe alții ca pe noi înșine

 

 

6. Citește Matei 22:37-40. Prin ce se deosebesc sau se aseamănă cuvintele lui Isus redate aici față de cele din Luca 10:27,28?

 

Matei 22:37-40

„37 Isus i-a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău şi cu tot cugetul tău. 38 Aceasta este cea dintâi şi cea mai mare poruncă. 39 Iar a doua, asemenea ei, este: ‘Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi’. 40 În aceste două porunci se cuprinde toată Legea şi Prorocii.””

 

Luca 10:27,28

„27 El a răspuns: „Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău, cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu toată puterea ta şi cu tot cugetul tău şi pe aproapele tău ca pe tine însuţi”. 28 „Bine ai răspuns”, i-a zis Isus; „fă aşa şi vei avea viaţa veşnică””.

 

Conform Matei 22:37-40, Isus a spus clar că manifestarea zilnică a adevăratei credințe depinde de respectarea acestor două porunci. Iar Luca  10:27,28 arată clar că acela care face aceste două lucruri va avea viața veșnică.

 

„Iubirea este principiul fundamental al guvernării lui Dumnezeu atât în cer, cât și pe pământ și trebuie să constituie temelia caracterului creștin. Numai iubirea îl poate face pe creștin să fie și să rămână statornic. Numai ea îl poate face capabil să reziste în fața încercării și a ispitei” (Ellen G. White, „Parabolele Domnului Hristos”, p. 49).

 

7. Citește Galateni 5:14; Mica 6:6-8 și 1 Ioan 4:20,21. Cum întăresc aceste versete ce ne-a spus Isus Hristos?

 

Galateni 5:14

„Căci toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi””.

 

Mica 6:6-8

„6 „Cu ce voi întâmpina pe Domnul şi cu ce mă voi pleca înaintea Dumnezeului Celui Preaînalt? Îl voi întâmpina oare cu arderi-de-tot, cu viţei de un an? 7 Dar primeşte Domnul oare mii de berbeci sau zeci de mii de râuri de untdelemn? Să dau eu pentru fărădelegile mele pe întâiul meu născut, rodul trupului meu, pentru păcatul sufletului meu?” 8 „Ţi s-a arătat, omule, ce este bine! Şi ce alta cere Domnul de la tine decât să faci dreptate, să iubeşti mila şi să umbli smerit cu Dumnezeul tău?””

 

1 Ioan 4:20,21

„20 Dacă zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu” şi urăşte pe fratele său este un mincinos, căci cine nu iubeşte pe fratele său pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu pe care nu-L vede? 21 Şi aceasta este porunca pe care o avem de la El: cine iubeşte pe Dumnezeu iubeşte şi pe fratele său”.

 

Potrivit apostolului Pavel, „toată Legea se cuprinde într-o singură poruncă: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi»” (Galateni 5:14). La Pavel, iubirea de Dumnezeu se vede practic numai când este exemplificată prin comportamentul față de cei din jur. Deși tot el a declarat că „cel neprihănit va trăi prin credință” (Romani 1:17), trăirea prin credință nu este un lucru ascuns, necunoscut sau nevăzut de alții. Pavel, Mica și Ioan arată clar că acțiunile, elementele practice demonstrează realitatea credinței pe care o declarăm.

 

În 1 Corinteni 13, Pavel a declarat cu tărie că, dacă cineva pretinde că deține o cunoaștere vastă, că face fapte mari, că are o credință mare sau chiar că își sacrifică viața, dar nu are dragoste, atunci respectiva persoană a ajuns ca „o aramă sunătoare sau un chimval zângănitor” (1 Corinteni 13:1).

 

Analizează citatul din Ellen G. White de mai sus, în care afirmă că numai prin iubire oamenii pot să rămână neclintiți și să facă față ispitei. Cum demonstrează această idee că porunca de a iubi nu este mântuire prin fapte, ci o exprimare a credinței pe care o avem în Isus?

 

 

Post-ul [miercuri, 15 noiembrie] Să-i iubim pe alții ca pe noi înșine apare prima dată în Studiu Biblic.