[marți, 19 septembrie] Încălțămintea: biserica poartă pacea

 

 

Un soldat roman care se pregătea pentru bătălie își lega o pereche de sandale militare rezistente. Talpa groasă cu mai multe straturi avea ținte, care îl ajutau să rămână pe poziție (Efeseni 6:11,13,14). Pavel explică această încălțăminte militară folosind limbajul din Isaia 52:7, care marchează fericit momentul în care un sol aduce vestea că lupta lui Yahweh pentru poporul Său este câștigată (Isaia 52:8-10) și acum domnește pacea.

 

3. Recapitulează cele opt ocazii din Efeseni în care Pavel evidențiază pacea. De ce folosește o imagine militară detaliată când este atât de interesat de pace?

 

Efeseni 1:2

„Har şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Isus Hristos”.

 

Efeseni 2:14,15,17

„14 Căci El este pacea noastră, care din doi a făcut unul şi a surpat zidul de la mijloc care-i despărţea 15 şi, în trupul Lui, a înlăturat vrăjmăşia dintre ei, Legea poruncilor, în orânduirile ei, ca să facă pe cei doi să fie în El însuşi un singur om nou, făcând astfel pace, 16 şi a împăcat pe cei doi cu Dumnezeu într-un singur trup, prin cruce, prin care a nimicit vrăjmăşia. 17 El a venit astfel să aducă vestea bună a păcii vouă, celor ce eraţi departe, şi pace celor ce erau aproape”.

 

Efeseni 4:3

„…şi căutaţi să păstraţi unirea Duhului prin legătura păcii”.

 

Efeseni 6:15,23

„15 …având picioarele încălţate cu râvna Evangheliei păcii.

23 Pace, fraţilor, şi dragoste împreună cu credinţa, din partea lui Dumnezeu Tatăl şi din partea Domnului Isus Hristos!”

 

Pavel apreciază pacea ca lucrare a lui Hristos, care predică „vestea bună a păcii vouă, celor ce erați departe, și pace celor ce erau aproape” (2:14-17), aducându-i pe evrei și pe neevrei împreună într-un „singur om nou” (2:15). Credincioșii se încalță și se pregătesc pentru luptă, (1) păstrând vie istoria Evangheliei despre salvarea oferită de Hristos și lucrarea Lui de creare a păcii, (2) sărbătorind biruința Lui din trecut, (3) abia așteptând strigătul de biruință din viitor. La fel ca solul din Isaia 52:7, credincioșii sunt mesageri care proclamă victoria și pacea lui Hristos.

 

Pavel însă nu vrea să înțelegem chemarea lui sub arme ca un apel la folosirea armelor militare împotriva dușmanilor noștri. De aceea îi descrie pe credincioși proclamând „Evanghelia păcii” (6:15). Nici nu dorește ca aceștia să fie combativi în relațiile lor cu alții, de vreme ce el pune accent pe unitate, pe vorbirea care întărește și pe blândețe (4:25 – 5:2). Biserica trebuie să „ducă pacea” folosind arsenalul Evangheliei de virtuți creștine (smerenia, răbdarea, iertarea etc.) și de practici creștine (rugăciunea, închinarea). Asemenea acțiuni sunt strategice, arătând spre marele plan al lui Dumnezeu de unire a tuturor lucrurilor în Hristos (1:9,10).

 

Cum ne ajută pasajul următor să înțelegem imagistica militară a lui Pavel în viața noastră de credincioși? „Dumnezeu ne cheamă să ne punem armura. Nu vrem armura lui Saul, ci întreaga armură a lui Dumnezeu. Atunci putem porni în lucrare cu inima plină de blândețea, compasiunea și iubirea lui Hristos” (Ellen G. White, în [Australasian] Union Conference Record, 28 iulie 1899).

 

 

Post-ul [marți, 19 septembrie] Încălțămintea: biserica poartă pacea apare prima dată în Studiu Biblic.