[miercuri, 1 martie] Anania și Safira
![](https://app.studiu-biblic.ro/wp-content/uploads/2023/03/Anannia.jpg)
Ce perioadă efervescentă era pentru membrii bisericii! După revărsarea Duhului Sfânt în ziua Cincizecimii, apostolii predicau Evanghelia cu forță și mii de oameni se alăturau bisericii. „După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunați; toți s-au umplut de Duhul Sfânt și vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală. Mulțimea celor ce crezuseră era o inimă și un suflet. Niciunul nu zicea că averile lui sunt ale lui, ci aveau toate de obște” (Faptele apostolilor 4:31,32).
Ce privilegiu au avut Anania și Safira să fie parte din biserica primară, să o vadă crescând și să vadă manifestarea Duhului Sfânt într-un mod atât de marcant! „Căci nu era niciunul printre ei care să ducă lipsă: toți cei ce aveau ogoare sau case le vindeau, aduceau prețul lucrurilor vândute și-l puneau la picioarele apostolilor, apoi se împărțea fiecăruia după cum avea nevoie” (Faptele apostolilor 4:34,35).
Acesta a fost cadrul în care Anania și Safira, evident impresionați de ceea ce se întâmpla și vrând să fie parte din acțiune, au decis să vândă o proprietate și să doneze bisericii câștigul. Până aici, toate bune.
5. Citește Faptele apostolilor 5:1-11. Ce crezi că a fost mai grav: păstrarea unei părți din bani sau minciuna? De ce o pedeapsă atât de aspră?
Faptele apostolilor 5:1-11
„Dar un om numit Anania a vândut o moşioară, cu nevastă-sa Safira, 2 şi a oprit o parte din preţ cu ştirea nevestei lui, apoi a adus partea cealaltă şi a pus-o la picioarele apostolilor. 3 Petru i-a zis: „Anania, pentru ce ţi-a umplut Satana inima ca să minţi pe Duhul Sfânt şi să ascunzi o parte din preţul moşioarei? 4 Dacă n-o vindeai, nu rămânea ea a ta? Şi, după ce ai vândut-o, nu puteai să faci ce vrei cu preţul ei? Cum s-a putut naşte un astfel de gând în inima ta? N-ai minţit pe oameni, ci pe Dumnezeu.” 5 Anania, când a auzit cuvintele acestea, a căzut jos şi şi-a dat sufletul. O mare frică a apucat pe toţi cei ce ascultau aceste lucruri. 6 Flăcăii s-au sculat, l-au învelit, l-au scos afară şi l-au îngropat. 7 Cam după trei ceasuri, a intrat şi nevastă-sa, fără să ştie ce se întâmplase. 8 Petru i-a zis: „Spune-mi, cu atât aţi vândut moşioara?” „Da”, a răspuns ea, „cu atâta”. 9 Atunci, Petru i-a zis: „Cum de v-aţi înţeles între voi să ispitiţi pe Duhul Domnului? Iată picioarele celor ce au îngropat pe bărbatul tău sunt la uşă şi te vor lua şi pe tine.” 10 Ea a căzut îndată la picioarele lui şi şi-a dat sufletul. Când au intrat flăcăii, au găsit-o moartă; au scos-o afară şi au îngropat-o lângă bărbatul ei. 11 O mare frică a cuprins toată adunarea şi pe toţi cei ce au auzit aceste lucruri”.
La început păreau sinceri în dorința lor de a dărui pentru lucrare. „După aceea însă, Anania și Safira L-au întristat pe Duhul Sfânt prin faptul că au cedat simțămintelor de lăcomie. Ei au început să regrete promisiunea făcută și în scurt timp au pierdut plăcuta influență a binecuvântării care le încălzise inimile cu dorința de a face lucruri mari pentru cauza lui Hristos” (Ellen G. White, „Faptele apostolilor”, p. 72). Cu alte cuvinte, deși avuseseră la început cele mai bune motive, lăcomia i-a făcut să joace un rol și să pretindă că erau ceva ce nu erau.
„O mare frică a cuprins toată adunarea și pe toți cei ce au auzit aceste lucruri” (Faptele apostolilor 5:11). Cu siguranță că, după acest incident, oamenii au fost mult mai atenți la înapoierea zecimii. Dar această relatare tristă nu a fost inclusă în Biblie ca avertisment cu privire la credincioșia în returnarea zecimii. Ce ne învață, în schimb, despre unde ne poate duce lăcomia?
Post-ul [miercuri, 1 martie] Anania și Safira apare prima dată în Studiu Biblic.
![](http://www.app.studiu-biblic.ro/gp2.png)
![](http://www.app.studiu-biblic.ro/as2.png)