[miercuri, 27 aprilie] „Haidem să Ne coborâm”
4. Citește Geneza 11:5-7 și Psalmii 139:7-12. De ce a coborât Dumnezeu pe pământ în această situație? Ce anume dorea Dumnezeu să evite pe viitor?
Geneza 11:5-7
„5 Domnul S-a pogorât să vadă cetatea şi turnul pe care-l zideau fiii oamenilor. 6 Şi Domnul a zis: „Iată, ei sunt un singur popor şi toţi au aceeaşi limbă, şi iată de ce s-au apucat; acum nimic nu i-ar împiedica să facă tot ce şi-au pus în gând. 7 Haidem să Ne pogorâm şi să le încurcăm acolo limba, ca să nu-şi mai înţeleagă vorba unii altora!””
Psalmii 139:7-12
„7 Unde mă voi duce departe de Duhul Tău şi unde voi fugi departe de Faţa Ta? 8 Dacă mă voi sui în cer, Tu eşti acolo; dacă mă voi culca în Locuinţa morţilor, iată-Te şi acolo. 9 Dacă voi lua aripile zorilor şi mă voi duce să locuiesc la marginea mării, 10 şi acolo mâna Ta mă va călăuzi şi dreapta Ta mă va apuca. 11 Dacă voi zice: „Cel puţin întunericul mă va acoperi, şi se va face noapte lumina dimprejurul meu!” 12 iată că nici chiar întunericul nu este întunecos pentru Tine, ci noaptea străluceşte ca ziua şi întunericul, ca lumina.”
Paradoxal, deși oamenii se îndreptau în sus, Dumnezeu a trebuit să coboare la ei. Coborârea lui Dumnezeu este o afirmare a supremației Lui. Dumnezeu va fi întotdeauna dincolo de capacitatea noastră umană. Orice efort omenesc de a ne ridica până la El și a-L întâlni în cer este inutil și ridicol. Fără îndoială, din acest motiv a coborât Isus la noi, și anume ca să ne salveze. Într-adevăr, nu a existat nicio altă cale prin care să ne mântuiască. Transmite multă ironie afirmația că „Domnul S-a pogorât să vadă cetatea și turnul pe care-l zideau fiii oamenilor” (Geneza 11:5). Dumnezeu nu era nevoit să coboare din cer ca să vadă (Psalmii 139:7-12; compară cu Psalmii 2:4), dar El a venit totuși. Ideea aceasta subliniază implicarea lui Dumnezeu în treburile oamenilor.
5. Ce ne transmite faptul că Dumnezeu S-a coborât la noi?
Luca 1:26-33
„26 În luna a şasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret, 27 la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. 28 Îngerul a intrat la ea, şi a zis: „Plecăciune, ţie, căreia ţi s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată eşti tu între femei!” 29 Tulburată foarte mult de cuvintele acestea, Maria se întreba singură ce putea să însemne urarea aceasta. 30 Îngerul i-a zis: „Nu te teme, Marie; căci ai căpătat îndurare înaintea lui Dumnezeu. 31 Şi iată că vei rămâne însărcinată şi vei naşte un fiu, căruia îi vei pune numele Isus. 32 El va fi mare, şi va fi chemat Fiul Celui Preaînalt; şi Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatălui Său David. 33 Va împărăţi peste casa lui Iacov în veci, şi Împărăţia Lui nu va avea sfârşit.”
Coborârea lui Dumnezeu ne mai reamintește și de principiul neprihănirii prin credință și de modul cum funcționează harul lui Dumnezeu. Indiferent de lucrarea pe care am face-o pentru Dumnezeu, El tot va trebui să coboare ca să ne întâlnească. Nu ceea ce facem noi pentru Dumnezeu ne va aduce aproape de El și de răscumpărare; ci faptul că Dumnezeu vine spre noi ne va mântui. De fapt, textul din Geneza vorbește de două ori despre faptul că Dumnezeu „coboară”, care pare să transmită cât de mult Îi păsa de ceea ce se întâmpla acolo.
Potrivit textului, Domnul voia să pună capăt ideii de unitate adânc înrădăcinate în ei, care, în starea lor căzută, ar fi dus doar la și mai mult rău. Din acest motiv El a ales să le încurce limba, lucru care avea să pună capăt complotului lor.
„Cu toate acestea, oamenii continuă să meargă pe același drum, încrezându-se în ei înșiși și respingând Legea lui Dumnezeu. Este același principiu pe care Satana a căutat să-l aplice în cer; același principiu care l-a stăpânit pe Cain când și-a adus jertfa” (Ellen G. White, „Patriarhi și profeți”, p. 123).
Cum vedem în relatarea despre Turnul Babel un alt exemplu de mândrie umană și modul în care, în cele din urmă, va fi înfrântă? Ce lecții personale putem extrage din această întâmplare?
Post-ul [miercuri, 27 aprilie] „Haidem să Ne coborâm” apare prima dată în Studiu Biblic.