[duminică, 6 martie] Cel neprihănit va trăi prin credință

 

 

1. Citește Evrei 10:35-39. Ce ne spune Dumnezeu aici?

 

Evrei 10:35-39

35 Să nu vă părăsiţi dar încrederea voastră, pe care o aşteaptă o mare răsplătire! 36 Căci aveţi nevoie de răbdare, ca, după ce aţi împlinit voia lui Dumnezeu, să puteţi căpăta ce v-a fost făgăduit. 37 „Încă puţină, foarte puţină vreme”, şi „Cel ce vine va veni, şi nu va zăbovi. 38 Şi cel neprihănit va trăi prin credinţă, dar, dacă dă înapoi, sufletul Meu nu găseşte plăcere în el.” 39 Noi însă nu suntem din aceia care dau înapoi ca să se piardă, ci din aceia care au credinţă pentru mântuirea sufletului.

 

Răbdarea este o trăsătură a poporului lui Dumnezeu de la sfârșitul timpului fără de care nu vom putea primi făgăduințele (Apocalipsa 13:10; 14:12). Totuși, ca să poată răbda, credincioșii trebuie „să [țină] fără șovăire” la credința lor (Evrei 10:23; 4:14). Pavel a arătat că generația din pustie nu a putut primi făgăduința deoarece nu a avut credință (Evrei 3:19). Cartea Evrei îi portretizează pe credincioșii de la sfârșitul timpului ca fiind tot la hotarul împlinirii făgăduințelor (Evrei 9:28; 10:25,36-38) și ca având nevoie să-și exercite credința, pentru a avea parte de ele (Evrei 10:39).

 

Pavel își introduce expunerea despre credință citând din Habacuc 2:2-4. Habacuc Îl întrebase pe Dumnezeu de ce i-a tolerat atâta vreme pe „cei mișei” care îl apăsau pe cel neprihănit (Habacuc 1:12-17). Profetul și poporul său sufereau, de aceea își doreau ca Dumnezeu să acționeze. Dumnezeu însă le-a răspuns că există o vreme hotărâtă pentru împlinirea promisiunilor Sale și că ei trebuiau să aștepte (Habacuc 2:2-4). Ca și noi, Habacuc și poporul de atunci trăiau între momentul făgăduinței și cel al împlinirii ei. Mesajul lui Dumnezeu continuă în Evrei: „Cel ce vine va veni și nu va zăbovi” (Evrei 10:37; vezi și Habacuc 2:3).

 

Mesajul se referă la Isus. El este cel neprihănit, personificarea credinței care Îi este plăcută lui Dumnezeu și care aduce viață (Evrei 10:5-10).

 

Atunci, de ce ar „zăbovi”? De ce ar întârzia? Nu va întârzia. El a venit deja să moară pentru noi (Evrei 9:15-26) și, cu siguranță, va veni iarăși la vremea hotărâtă (Evrei 9:27,28; 10:25).

 

Dumnezeu Își continuă mesajul: „Cel neprihănit va trăi prin credință” (Evrei 10:38). Pavel afirmă același lucru în Romani 1:17 și în Galateni 3:11. Pasajul din Romani 1:16,17 este deosebit de revelator deoarece explică faptul că în Evanghelie „este descoperită o neprihănire pe care o dă Dumnezeu prin credință și care duce la credință”. Pavel vrea să spună că, pentru Dumnezeu, faptul de a rămâne credincios promisiunilor Sale are întâietate și, drept urmare, credincioșia Lui dă naștere la credința și/sau la credincioșia noastră.

 

Așadar, fiindcă Dumnezeu rămâne credincios făgăduințelor Sale (2 Timotei 2:13), ca răspuns, cel neprihănit Îi va rămâne și el credincios.

 

De ce este important să recunoaștem că propria credință este rezultatul credincioșiei lui Dumnezeu? Cum ne putem deprinde să ne încredem mai mult în credincioșia Sa față de noi și în promisiunile pe care ni le-a făcut?

 

 

Post-ul [duminică, 6 martie] Cel neprihănit va trăi prin credință apare prima dată în Studiu Biblic.