[duminică, 21 noiembrie] Mi-Yitten

 

 

Ebraica biblică, la fel ca majoritatea limbilor, este presărată cu expresii specifice folosite pentru a indica ceva diferit de ce înseamnă, de fapt, cuvintele care le alcătuiesc. O astfel de expresie din Vechiul Testament este Mi-yitten. Mi este pronumele interogativ „cine?”, iar yitten înseamnă „va da”. Astfel, literal, Mi-yitten înseamnă „Cine va da?”.

 

Totuși, în Vechiul Testament expresia denotă ideea de năzuință, de dorință, de ceva ce un om vrea cu ardoare.

 

De exemplu, după fuga lor din Egipt, când s-au confruntat cu provocări în pustie, copiii lui Israel au strigat: „Cum de n-am murit loviți de mâna Domnului în țara Egiptului!” (Exodul 16:3); „O, de am fi murit…” (NTR). Expresia „cum de n-am…” sau „,o, de am fi…” derivă din mi-yitten.

 

În Psalmii 14:7, David declară: „O, de ar porni din Sion izbăvirea lui Israel!…”

 

În textul ebraic nu există interjecția „O!”, ci mi-yitten.

 

În Iov 6:8, când el exclamă, „O, de mi s-ar asculta dorința…”, acel „O!” este în ebraică din nou mi-yitten.

 

1. Citește Deuteronomul 5:22-29 și concentrează-te în special pe versetul 29. Ce semnificație are faptul că această interjecție introductivă, „O!”, provine din expresia mi-yitten?

 

Deuteronomul 5:22-29

„22 Acestea sunt cuvintele pe care le-a rostit Domnul cu glas tare pe munte, din mijlocul focului din nori şi din negură deasă, şi le-a spus la toată adunarea voastră, fără să adauge ceva. Le-a scris pe două table de piatră şi mi le-a dat. 23 Când aţi auzit glasul acela din mijlocul întunericului şi pe când tot muntele era aprins, căpeteniile seminţiilor voastre şi bătrânii voştri s-au apropiat toţi de mine 24 şi aţi zis: ‘Iată că Domnul, Dumnezeul nostru, ne-a arătat slava şi mărimea Lui şi noi I-am auzit glasul din mijlocul focului; astăzi, am văzut că Dumnezeu a vorbit unor oameni, şi totuşi au rămas vii. 25 Şi acum pentru ce să murim? Căci acest foc mare ne va mistui; dacă vom auzi şi mai departe glasul Domnului, Dumnezeului nostru, vom muri. 26 Cine este, în adevăr, omul acela care să fi auzit vreodată, ca noi, glasul Dumnezeului celui viu vorbind din mijlocul focului, şi totuşi să fi rămas viu? 27 Apropie-te mai bine tu şi ascultă tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru; apoi să ne spui tu însuţi tot ce-ţi va spune Domnul, Dumnezeul nostru, şi noi vom asculta şi vom face.’ 28 Domnul a auzit cuvintele pe care mi le-aţi spus. Şi Domnul mi-a zis: ‘Am auzit cuvintele pe care ţi le-a spus poporul acesta: tot ce au zis este bine. 29 O, de ar rămâne ei cu aceeaşi inimă ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele, ca să fie fericiţi pe vecie, ei şi copiii lor!”

 

Domnul – Creatorul Dumnezeu, Cel care a făcut spațiul și materia, Cel care a adus lumea noastră la existență printr-un cuvânt, Cel care i-a suflat lui Adam în nări suflarea de viață, este Cel care rostește o expresie asociată în general cu slăbiciunea și cu limitele umane. Ce confirmare a liberului-arbitru! Aici vedem că există limite ale intervenției lui Dumnezeu în mijlocul marii lupte. Această utilizare a lui mi-yitten descoperă că până nici Dumnezeu nu poate forța voința liberă a omului; căci în clipa în care ar face-o, aceasta nu ar mai fi liberă.

 

Și după cum noi, oamenii, suntem liberi să păcătuim, în același fel suntem liberi și să-L alegem pe Domnul, să alegem să fim deschiși față de conducerea și călăuzirea Lui, să alegem, ca răspuns la îndemnul Duhului Sfânt, să ne pocăim de păcatele noastre și să-L urmăm. În cele din urmă, alegerea ne aparține nouă și numai nouă, și este o alegere pe care trebuie să o facem în fiecare zi, clipă de clipă.

 

Care sunt câteva dintre alegerile cu care urmează să te confrunți în următoarele ore sau zile? Cum poți învăța să-ți predai voința lui Dumnezeu, astfel încât, prin puterea Lui, să poți face alegerile corecte?

 

 

Post-ul [duminică, 21 noiembrie] Mi-Yitten apare prima dată în Studiu Biblic.