[joi, 7 octombrie] Nelegiuirea amoriților

 

 

În Deuteronomul 2 și 3, Moise continuă relatarea istoriei israeliților și modul în care, datorită binecuvântării lui Dumnezeu, aceștia i-au înfrânt pe dușmanii lor; când au fost credincioși, Dumnezeu le-a dat biruință, chiar și asupra „uriașilor” (Deuteronomul 2:11,20; 3:13).

 

Desigur, acest lucru aduce în discuție subiectul dificil pe care trebuie să-l abordăm măcar în trecere: distrugerea acestor popoare. Deși, adesea, copiii lui Israel mai întâi îi vorbeau de pace unui popor străin (Deuteronomul 20:10,11), dacă totuși acesta nu accepta oferta lor, atunci uneori israeliții mergeau și-l nimiceau, ucigând inclusiv femeile și copiii (Deuteronomul 2:33,34).

 

Unii încearcă să ocolească această chestiune, spunând pur și simplu că astfel de relatări nu sunt adevărate. Totuși, deoarece noi credem că „toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos ca să învețe, să mustre, să îndrepte, să dea înțelepciune în neprihănire (2 Timotei 3:16), aceasta nu este o opțiune pentru adventiștii de ziua a șaptea. Astfel, încă ne confruntăm cu complicata întrebare legată de aceste incidente.

 

7. Ce i-a spus Dumnezeu lui Avram în Geneza 15:16 și ce lumină aduce textul asupra acestui subiect dificil?

 

Geneza 15:1-16

„15 După aceste întâmplări, Cuvântul Domnului a vorbit lui Avram într-o vedenie şi a zis: „Avrame, nu te teme; Eu sunt scutul tău şi răsplata ta cea foarte mare.” 2 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, ce-mi vei da? Căci mor fără copii, şi moştenitorul casei mele este Eliezer din Damasc.” 3 Şi Avram a zis: „Iată că nu mi-ai dat sămânţă, şi slujitorul născut în casa mea va fi moştenitorul meu.” 4 Atunci, Cuvântul Domnului i-a vorbit astfel: „Nu el va fi moştenitorul tău, ci cel ce va ieşi din tine, acela va fi moştenitorul tău.” 5 Şi după ce l-a dus afară, i-a zis: „Uită-te spre cer şi numără stelele, dacă poţi să le numeri.” Şi i-a zis: „Aşa va fi sămânţa ta.” 6 Avram a crezut pe Domnul, şi Domnul i-a socotit lucrul acesta ca neprihănire. 7 Domnul i-a mai zis: „Eu sunt Domnul, care te-am scos din Ur, din Haldeea, ca să-ţi dau în stăpânire ţara aceasta.” 8 Avram a răspuns: „Doamne Dumnezeule, prin ce voi cunoaşte că o voi stăpâni?” 9 Şi Domnul i-a zis: „Ia o juncană de trei ani, o capră de trei ani, un berbec de trei ani, o turturea şi un pui de porumbel.” 10 Avram a luat toate dobitoacele acestea, le-a despicat în două şi a pus fiecare bucată una în faţa alteia, dar păsările nu le-a despicat. 11 Păsările răpitoare s-au năpustit peste stârvuri, dar Avram le-a izgonit. 12 La apusul soarelui, un somn adânc a căzut peste Avram şi iată că l-a apucat o groază şi un mare întuneric. 13 Şi Domnul a zis lui Avram: „Să ştii hotărât că sămânţa ta va fi străină într-o ţară care nu va fi a ei; acolo va fi robită, şi o vor apăsa greu, timp de patru sute de ani. 14 Dar pe neamul căruia îi va fi roabă, îl voi judeca Eu, şi pe urmă va ieşi de acolo cu mari bogăţii. 15 Tu vei merge în pace la părinţii tăi; vei fi îngropat după o bătrâneţe fericită. 16 În al patrulea neam, ea se va întoarce aici, căci nelegiuirea amoriţilor nu şi-a atins încă vârful.””

 

Nu există nicio îndoială că multe dintre aceste națiuni păgâne erau extrem de brutale, de nemiloase, și ar fi putut să se confrunte în mod justificat cu mânia și cu pedeapsa lui Dumnezeu cu mult timp înainte. Acest lucru este adevărat, și chiar dacă Dumnezeu a așteptat cu răbdare ca ei să-și schimbe căile și nu au făcut-o – aceasta tot nu schimbă realitatea dură a uciderii tuturor locuitorilor acelor cetăți, inclusiv a copiilor.

 

Adevărul este că, deocamdată, date fiind informațiile limitate pe care le avem despre întregul context al acelor evenimente, trebuie doar să acceptăm realitatea aceasta grea și să ne încredem în bunătatea lui Dumnezeu, care a fost descoperită în atât de multe feluri. Credința nu înseamnă doar să-L iubim pe Dumnezeu într-o zi frumoasă, într-o pădure încântătoare, plină de priveliști și de sunete minunate. Înseamnă și să ne încredem în El în ciuda a ceea ce nu înțelegem pe deplin.

 

Citește 1 Corinteni 10:1-4 și Ioan 14:9. Cum ne ajută versetele acestea și altele asemănătoare să învățăm să ne încredem în dragostea, în dreptatea și în bunătatea lui Dumnezeu chiar și atunci când vedem lucruri care par greu de potrivit cu această înțelegere despre El?

 

 

Post-ul [joi, 7 octombrie] Nelegiuirea amoriților apare prima dată în Studiu Biblic.