luni, 9 august] Pregătirea scenei

 

 

Iosif i-a iertat pe frații lui. Nu știm exact când i-a iertat, dar este evident că s-a întâmplat cu mult înainte ca ei să-și facă apariția. Probabil că Iosif nu ar fi prosperat niciodată în Egipt dacă nu ar fi iertat, pentru că, mai mult ca sigur, mânia și amărăciunea i-ar fi măcinat sufletul și i-ar fi stricat relația cu Domnul.

 

Numeroase studii făcute pe supraviețuitorii unor tragedii provocate de alții au subliniat faptul că, pentru victimele celor mai crunte suferințe, iertarea a fost un factor-cheie în găsirea vindecării și a refacerii vieții. Iertarea are mai mult de-a face cu noi înșine decât cu cel sau cu cei care ne-au greșit.

 

Chiar dacă i-a iertat pe frații lui, Iosif nu este dispus să permită ca relațiile de familie să se reia de acolo de unde le-a lăsat, și anume, în groapa din Dotan. El trebuie să vadă dacă în ei s-a schimbat ceva.

 

3. Ce aude Iosif când trage cu urechea? Ce află despre frații lui?

 

Geneza 42:21-24

„21 Ei au zis atunci unul către altul: „Da, am fost vinovaţi faţă de fratele nostru, căci am văzut neliniştea sufletului lui când ne ruga, şi nu l-am ascultat! Pentru aceea vine peste noi necazul acesta.” 22 Ruben a luat cuvântul şi le-a zis: „Nu vă spuneam eu să nu faceţi o astfel de nelegiuire faţă de băiatul acesta? Dar n-aţi ascultat. Acum iată că ni se cere socoteală pentru sângele lui.” 23 Ei nu ştiau că Iosif îi înţelegea, căci vorbea cu ei printr-un tălmaci. 24 Iosif a plecat la o parte de la ei ca să plângă. În urmă s-a întors şi le-a vorbit, apoi a luat dintre ei pe Simeon şi a pus să-l lege cu lanţuri în faţa lor”.

 

Tot procesul comunicării are loc prin intermediul unui interpret, astfel că frații lui Iosif nu își dau seama că el îi înțelege. Iosif aude mărturisirile lor. Ei crezuseră că, scăpând de Iosif, nu avea să-i mai pârască nimeni tatălui lor; că nu aveau să mai suporte visele lui sau să-l vadă delectându-se în rolul de favorit al tatălui. Dar, în loc să găsească odihnă, în toți acești ani ei fuseseră bântuiți de o conștiință vinovată. Faptele lor conduseseră la neliniște și la o teamă paralizantă de pedeapsa lui Dumnezeu. Lui Iosif îi pare rău pentru suferința lor. El plânge pentru ei.

 

Iosif știe că foametea va mai dura alți câțiva ani, așa că insistă ca ei să-l aducă pe Beniamin cu ei în următoarea ocazie când vor veni să cumpere grâu (Geneza 42:20). De asemenea, el îl ține ostatic pe Simeon (Geneza 42:24).

 

După ce vede că Beniamin este încă în viață, Iosif organizează o petrecere în care manifestă în mod clar favoritism față de Beniamin (Geneza 43:34), ca să vadă dacă vechile tipare de gelozie erau încă prezente în ei. Frații nu dau semne că sunt invidioși, dar Iosif știe cât de șireți pot fi. La urma urmei, ei au înșelat o cetate întreagă (Geneza 34:13), iar Iosif își închipuie că, probabil, îl mințiseră pe tatăl lor în legătură cu soarta lui (Geneza 37:31-34), așa că plănuiește un alt test (Geneza 44).

 

Citește Geneza 45:1-15. Ce ne spun versetele acestea despre ce a simțit Iosif în legătură cu frații lui și despre iertarea pe care le-a acordat-o? Ce lecții putem extrage din această istorie pentru noi înșine?

 

 

Geneza 45:1-15

„Iosif nu s-a mai putut stăpâni înaintea tuturor celor ce-l înconjurau. Şi a strigat: „Scoateţi afară pe toată lumea.” Şi n-a mai rămas nimeni cu Iosif când s-a făcut cunoscut fraţilor săi. 2 A izbucnit într-un plâns aşa de tare, că l-au auzit egiptenii şi casa lui Faraon. 3 Iosif a zis fraţilor săi: „Eu sunt Iosif! Mai trăieşte tatăl meu?” Dar fraţii lui nu i-au putut răspunde, aşa de încremeniţi rămăseseră înaintea lui. 4 Iosif a zis fraţilor săi: „Apropiaţi-vă de mine.” Şi ei s-au apropiat. El a zis: „Eu sunt fratele vostru Iosif, pe care l-aţi vândut ca să fie dus în Egipt. 5 Acum, nu vă întristaţi şi nu fiţi mâhniţi că m-aţi vândut ca să fiu adus aici, căci ca să vă scap viaţa m-a trimis Dumnezeu înaintea voastră. 6 Iată sunt doi ani de când bântuie foametea în ţară şi încă cinci ani nu va fi nici arătură, nici seceriş. 7 Dumnezeu m-a trimis înaintea voastră ca să vă rămână sămânţa vie în ţară şi ca să vă păstreze viaţa printr-o mare izbăvire. 8 Aşa că nu voi m-aţi trimis aici, ci Dumnezeu; El m-a făcut ca un tată al lui Faraon, stăpân peste toată casa lui şi cârmuitorul întregii ţări a Egiptului. 9 Grăbiţi-vă de vă suiţi la tatăl meu şi spuneţi-i: ‘Aşa a vorbit fiul tău Iosif: «Dumnezeu m-a pus domn peste tot Egiptul; pogoară-te la mine şi nu zăbovi! 10 Vei locui în ţinutul Gosen şi vei fi lângă mine, tu, fiii tăi şi fiii fiilor tăi, oile tale şi boii tăi şi tot ce este al tău. 11 Acolo te voi hrăni, căci vor mai fi încă cinci ani de foamete, şi astfel nu vei pieri tu, casa ta şi tot ce este al tău».’ 12 Voi vedeţi cu ochii voştri şi fratele meu Beniamin vede cu ochii lui că eu însumi vă vorbesc. 13 Istorisiţi tatălui meu toată slava pe care o am în Egipt şi tot ce aţi văzut şi aduceţi aici cât mai curând pe tatăl meu.” 14 El s-a aruncat de gâtul fratelui său Beniamin şi a plâns, şi Beniamin a plâns şi el de gâtul lui. 15 A îmbrăţişat, de asemenea, pe toţi fraţii lui, plângând. După aceea, fraţii lui au stat de vorbă cu el”.

 

Post-ul luni, 9 august] Pregătirea scenei apare prima dată în Studiu Biblic.