[miercuri, 17 februarie] Creatorul cel plin de îndurare
6. Cum prezintă Isaia 40 îndurarea și puterea lui Dumnezeu?
„Mângâiaţi, mângâiaţi pe poporul Meu, zice Dumnezeul vostru. 2 Vorbiţi bine Ierusalimului şi strigaţi-i că robia lui s-a sfârşit, că nelegiuirea lui este ispăşită, căci a primit din mâna Domnului de două ori cât toate păcatele lui.” 3 Un glas strigă: „Pregătiţi în pustie calea Domnului, neteziţi în locurile uscate un drum pentru Dumnezeul nostru! 4 Orice vale să fie înălţată, orice munte şi orice deal să fie plecate, coastele să se prefacă în câmpii şi strâmtorile, în vâlcele! 5 Atunci se va descoperi slava Domnului, şi în clipa aceea orice făptură o va vedea, căci gura Domnului a vorbit.” 6 Un glas zice: „Strigă!” – Şi eu am răspuns: „Ce să strig?” – „Orice făptură este ca iarba şi toată strălucirea ei, ca floarea de pe câmp. 7 Iarba se usucă, floarea cade când suflă vântul Domnului peste ea.” În adevăr, poporul este ca iarba: 8 iarba se usucă, floarea cade, dar cuvântul Dumnezeului nostru rămâne în veac. 9 Suie-te pe un munte înalt, ca să vesteşti Sionului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul cu putere, ca să vesteşti Ierusalimului vestea cea bună; înalţă-ţi glasul, nu te teme, şi spune cetăţilor lui Iuda: „Iată Dumnezeul vostru! 10 Iată, Domnul Dumnezeu vine cu putere şi porunceşte cu braţul Lui. Iată că plata este cu El şi răsplătirile vin înaintea Lui. 11 El Îşi va paşte turma ca un Păstor, va lua mieii în braţe, îi va duce la sânul Lui şi va călăuzi blând oile care alăptează”. 12 „Cine a măsurat apele cu mâna lui? Cine a măsurat cerurile cu palma şi a strâns ţărâna pământului într-o treime de măsură? Cine a cântărit munţii cu cântarul şi dealurile cu cumpăna? 13 Cine a cercetat Duhul Domnului şi cine L-a luminat cu sfaturile lui? 14 Cu cine S-a sfătuit El, ca să ia învăţătură! Cine L-a învăţat cărarea dreptăţii? Cine L-a învăţat înţelepciunea şi I-a făcut cunoscută calea priceperii! 15 Iată, neamurile sunt ca o picătură de apă din vadră, sunt ca praful pe o cumpănă; El ridică ostroavele ca un bob de nisip. 16 Libanul n-ajunge pentru foc şi dobitoacele lui n-ajung pentru arderea-de-tot. 17 Toate neamurile sunt ca o nimica înaintea Lui, nu sunt decât nimicnicie şi deşertăciune. 18 Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna? 19 Meşterul toarnă idolul şi argintarul îl îmbracă cu aur şi-i toarnă lănţişoare de argint. 20 Iar cine este sărac alege ca dar un lemn care nu putrezeşte; îşi caută un meşter iscusit, ca să facă un idol, care să nu se clatine. – 21 Nu ştiţi? N-aţi auzit? Nu vi s-a făcut cunoscut de la început? Nu v-aţi gândit niciodată la întemeierea pământului? – 22 El şade deasupra cercului pământului şi locuitorii lui sunt ca nişte lăcuste înaintea Lui; El întinde cerurile ca o mahramă subţire şi le lăţeşte ca un cort, ca să locuiască în el. 23 El preface într-o nimica pe voievozi şi face o nimica din judecătorii pământului. 24 De-abia sunt sădiţi, de-abia sunt semănaţi, de-abia li s-a înrădăcinat tulpina în pământ, şi El suflă peste ei, de se usucă, şi un vârtej îi ia ca pe nişte paie.” 25 „Cu cine Mă veţi asemăna, ca să fiu deopotrivă cu el?” zice Cel Sfânt. 26 „Ridicaţi-vă ochii în sus, şi priviţi! Cine a făcut aceste lucruri? Cine a făcut să meargă după număr, în şir, oştirea lor? El le cheamă pe toate pe nume; aşa de mare e puterea şi tăria Lui, că una nu lipseşte. 27 Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: ‘Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu.’? 28 Nu ştii? N-ai auzit? Dumnezeul cel veşnic, Domnul a făcut marginile pământului. El nu oboseşte, nici nu osteneşte; priceperea Lui nu poate fi pătrunsă. 29 El dă tărie celui obosit şi măreşte puterea celui ce cade în leşin. 30 Flăcăii obosesc şi ostenesc, chiar tinerii se clatină, 31 dar cei ce se încred în Domnul îşi înnoiesc puterea, ei zboară ca vulturii; aleargă, şi nu obosesc, umblă, şi nu ostenesc.”
Aici, îndurarea și puterea lui Dumnezeu sunt îmbinate strâns, ca într-o țesătură, pentru că ele sunt necesare pentru salvarea poporului lui Dumnezeu. Domnul vrea să facă acest lucru pentru că este plin de milă și are putere.
Îndurare (vers. 1-5): mângâiere, venirea Domnului pentru a da izbăvire.
Putere (vers. 3-8): slavă, existență veșnică, față de slăbiciunea umană.
Îndurare (vers. 9-11): vestea bună a izbăvirii, Păstorul poporului Lui.
Putere (vers. 12-26): Creatorul de neasemuit.
Îndurare (vers. 27-31): în calitate de Creator, dă putere celor care leșină.
Apoi, Isaia vorbește în detaliu despre puterea și înțelepciunea lui Dumnezeu (vers. 3-8,12-17). Întrebările retorice și trimiterile la pământ și la elementele lui seamănă cu întrebările din Iov 38–41.
7. Care este răspunsul la întrebarea retorică a lui Isaia: „Cu cine voiți să asemănați pe Dumnezeu” (Isaia 40:18)?
„Cu cine voiţi să asemănaţi pe Dumnezeu? Şi cu ce asemănare Îl veţi asemăna?”
Răspunsul e clar: Cu nimeni! Dumnezeu nu poate fi comparat! Dar Isaia se referă la răspunsul implicit dat de multe popoare antice prin acțiunile lor, că Dumnezeu este ca un idol. Isaia arată că pare deja o nebunie să asemeni imaginea unui idol cu Dumnezeu, dar, pentru a fi sigur că oamenii înțeleg ce trebuie, el vorbește despre unicitatea lui Dumnezeu și aduce dovada de netăgăduit că El este Creatorul cel sfânt (Isaia 40:19-26).
8. Cum descoperă versetul 27 atitudinea celor cărora Isaia le-a adresat solia? În ce fel ne facem și noi vinovați de aceeași atitudine?
„Pentru ce zici tu, Iacove, pentru ce zici tu, Israele: ‘Soarta mea este ascunsă dinaintea Domnului şi dreptul meu este trecut cu vederea înaintea Dumnezeului meu.’?”
Scopul soliei lui Dumnezeu este de a-i mângâia pe cei care au nevoie să fie mângâiați. La fel ca Iov, din cauza suferinței au ajuns confuzi cu privire la caracterul Lui și descurajați.
Versetele din secțiunea de azi vorbesc nu doar despre îndurarea și puterea Lui, ci și despre faptul că El este Creatorul. În ce fel Sabatul săptămânal ne întărește credința în Creatorul nostru?
Post-ul [miercuri, 17 februarie] Creatorul cel plin de îndurare apare prima dată în Studiu Biblic.
