[duminică, 29 noiembrie] Numai Domnul
Există dovezi despre Dumnezeul cel viu în toată creația Lui. Această afirmație a fost repetată atât de des, încât a devenit un clișeu. Dar, dacă ne gândim cât suflet a pus Dumnezeu în crearea acestei lumi pe care oamenii au ajuns să o strice, ne putem apropia de modul în care pot fi predate cel mai bine artele și științele.
Să luăm ca exemplu perioada de sarcină. Biologia ne spune că noua și inteligenta viață umană apare dintr-un ovul fertilizat și se dezvoltă până atinge o gestație completă după nouă luni. Dovezile despre un Creator iubitor se găsesc și aici. Bunătatea plină de iubire a lui Dumnezeu poate fi văzută în faptul că fătul se dezvoltă chiar sub bătăile constante ale inimii mamei. Pe măsură ce el crește, la fel se întâmplă și cu abdomenul mamei, care este sub ochii ei. Viitoarea mamă este mereu conștientă de copilul ei, îl simte, la fel cum Tatăl nostru ceresc știe în fiecare clipă ce se întâmplă cu copiii Lui.
1. Cum prezintă Scripturile evidența prezenței Creatorului în lucrarea Sa?
Romani 1:18-21
„18 Mânia lui Dumnezeu se descoperă din cer împotriva oricărei necinstiri a lui Dumnezeu şi împotriva oricărei nelegiuiri a oamenilor, care înăbuşă adevărul în nelegiuirea lor. 19 Fiindcă ce se poate cunoaşte despre Dumnezeu le este descoperit în ei, căci le-a fost arătat de Dumnezeu. 20 În adevăr, însuşirile nevăzute ale Lui, puterea Lui veşnică şi dumnezeirea Lui, se văd lămurit de la facerea lumii, când te uiţi cu băgare de seamă la ele în lucrurile făcute de El. Aşa că nu se pot dezvinovăţi, 21 fiindcă, măcar că au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslăvit ca Dumnezeu, nici nu I-au mulţumit, ci s-au dedat la gândiri deşarte şi inima lor fără pricepere s-a întunecat”.
Psalmii 19:1-6
„1 Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. 2 O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire alteia despre el. 3 Şi aceasta, fără vorbe, fără cuvinte, al căror sunet să fie auzit, 4 dar răsunetul lor străbate tot pământul şi glasul lor merge până la marginile lumii. În ceruri, El a întins un cort soarelui. 5 Şi soarele, ca un mire care iese din odaia lui de nuntă, se aruncă în drumul lui cu bucuria unui viteaz: 6 răsare la un capăt al cerurilor şi îşi isprăveşte drumul la celălalt capăt; nimic nu se ascunde de căldura lui”.
Neemia 9:6
„Tu, Doamne, numai Tu ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor şi pământul cu tot ce este pe el, mările cu tot ce cuprind ele. Tu dai viaţă tuturor acestor lucruri şi oştirea cerurilor se închină înaintea Ta”.
Chiar și după șase mii de ani de păcat și după mii de ani de la potop, există dovezi copleșitoare nu doar că Dumnezeu este Creatorul nostru, ci și despre puterea, iubirea și mărinimia Sa. De fapt, El este atât de puternic, încât Pavel afirmă că aceia care Îl resping „nu se pot dezvinovăți” în ziua judecății, deoarece se poate afla suficient despre El din ceea ce El a făcut. Cu alte cuvinte, nu se pot scuza că nu au știut! Cât este de important ca educația creștină în domeniul artelor și al științelor să pornească întotdeauna de la premisa că Dumnezeu este Creatorul și Susținătorul a tot ce există, mai ales într-un timp în care mulți oameni au ajuns să se închine creației mai degrabă decât Creatorului!
Până la urmă, toate ideologiile și presupunerile care Îl neagă sau Îl exclud pe Dumnezeu nu pot să conducă decât la rătăcire. Educația seculară pornește aproape în exclusivitate de la premisa că nu există Dumnezeu; educația creștină nu trebuie să cadă în capcana aceasta și nici să funcționeze, chiar mai subtil, cu principii care se bazează pe ipoteza că Dumnezeu nu există. În ambele cazuri, oamenii vor ajunge în rătăcire.
Post-ul [duminică, 29 noiembrie] Numai Domnul apare prima dată în Studiu Biblic.
