[marți, 27 octombrie] Să descoperim gândul Marelui Învățător
5. Ce îngrijorare are Pavel în inimă cu privire la biserica din Filipi, când le scrie această epistolă credincioșilor de acolo?
Filipeni 2:1-4
„Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mângâiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire şi vreo îndurare, 2 faceţi-mi bucuria deplină şi aveţi o simţire, o dragoste, un suflet şi un gând. 3 Nu faceţi nimic din duh de ceartă sau din slavă deşartă, ci, în smerenie fiecare să privească pe altul mai presus de el însuşi. 4 Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci şi la foloasele altora”.
Filipeni 4:2,3
„2 Îndemn pe Evodia şi îndemn pe Sintichia să fie cu un gând în Domnul. 3 Şi pe tine, adevărat tovarăş de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, care au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement şi cu ceilalţi tovarăşi de lucru ai mei, ale căror nume sunt scrise în cartea vieţii”.
Pasajul din Filipeni 2:1-11 este unul dintre cele mai profunde pasaje din întreaga Biblie. El vorbește despre preexistența lui Isus, despre divinitatea Lui, despre întruparea Lui, despre smerirea Lui și acceptarea morții pe cruce. Pasajul descrie drumul lung și anevoios de coborâre, pe care Isus l-a parcurs din cer înspre Calvar (vers. 5-8). Apoi, descrie modul în care Tatăl L-a înălțat pentru ca toți să I se închine (vers. 9-11).
6. Dintre toate evenimentele din viața lui Isus pe care le comemorează, pe care se așteaptă Pavel să-l reflecte credincioșii în viața lor?
Filipeni 2:5-11
„5 Să aveţi în voi gândul acesta, care era şi în Hristos Isus: 6 El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuşi n-a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu, 7 ci S-a dezbrăcat pe Sine Însuşi şi a luat un chip de rob, făcându-Se asemenea oamenilor. 8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce. 9 De aceea şi Dumnezeu L-a înălţat nespus de mult şi I-a dat Numele care este mai presus de orice nume; 10 pentru ca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pământ şi de sub pământ 11 şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul”.
Pavel speră că frații din Filipi, care pot fi certăreți, vor învăța de la Isus și de la întruparea Sa. Dacă El a putut să ia natura umană, „un chip de rob și S-a făcut asemenea oamenilor” (vers. 7), și chiar S-a făcut ascultător până la moarte de cruce, cu cât mai mult ar trebui să se supună ei unii altora din dragoste!
Ni se reamintește că avem multe de învățat de la Marele Învățător, Isus. Învățăm din mesajele pe care le-a transmis în timpul slujirii Lui pe pământ. Învățăm din minunile pe care le-a făcut și din modul în care s-a purtat cu alții. Noi putem să căutăm să ne modelăm relațiile cu ceilalți după marea Lui milă și să zăbovim asupra dispoziției Sale de a da slava cerului pe o iesle. Ce lecție!
Prin contrast, lumea ne cheamă adesea să ne înălțăm pe noi înșine și să ne lăudăm cu realizările noastre. Noi învățăm o altă lecție de la staulul din Betleem și de la Marele Învățător, și anume, că marea lucrare de educare și salvare încredințată de Dumnezeu se realizează nu prin înălțarea propriului eu, ci prin smerirea noastră înaintea lui Dumnezeu, devenind slujitori unii altora.
Gândește-te la o situație de viață în care Îl poți reprezenta pe Isus în fața altora, prin smerenie!
Post-ul [marți, 27 octombrie] Să descoperim gândul Marelui Învățător apare prima dată în Studiu Biblic.