[luni, 26 octombrie] „Chipul Tatălui” (II)



 

În introducerea evangheliei sale (Ioan 1:1-18), Ioan vorbește despre Domnul Isus în calitate de „Cuvânt” veșnic. Afirmațiile lui nu sunt timide sau mărginite; ele sunt curajoase și cuprinzătoare. Isus a existat înainte ca lumea să vină la existență – efectiv, din veșnicie. Într-adevăr, Isus este autorul creațiunii (vers. 2,3). El este „Lumina oamenilor” (vers. 4) și, ca Lumină care a venit în lume, El „luminează pe orice om” (vers. 9).

 

3. Potrivit lui Ioan, care este urmarea faptului că Isus a devenit om? În calitate de Cuvânt, ce lumină a adus El? Ce însușiri are Isus ca să o poată aduce?

 

Ioan 1:14,18

„14 Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.

18 Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut””.

 

„Lumina a apărut în momentul în care întunecimea lumii a atins apogeul. … Nu mai era decât o singură speranță pentru neamul omenesc … ca să i se redea lumii cunoașterea lui Dumnezeu. … Hristos a venit să restabilească această cunoștință. A venit pentru a da la o parte învățăturile false prin care cei care pretindeau că-L cunosc pe Dumnezeu Îl reprezentaseră greșit. A venit să arate practic natura Legii Sale, să descopere în propriul caracter frumusețea sfințeniei.” – Ellen G. White, „Educație”, p. 82

 

Tot ce a făcut Isus în viața Lui de pe pământ a avut un singur scop: „descoperirea lui Dumnezeu pentru înălțarea omenirii”. – Ibidem

 

4. Care a fost contextul în care Isus Însuși a spus: „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl”? De ce a făcut această afirmație?

 

Ioan 14:1-14

„„Să nu vi se tulbure inima. Aveţi credinţă în Dumnezeu şi aveţi credinţă în Mine. 2 În casa Tatălui Meu sunt multe locaşuri. Dacă n-ar fi aşa, v-aş fi spus. Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. 3 Şi după ce Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi. 4 Ştiţi unde Mă duc şi ştiţi şi calea într-acolo.” 5 „Doamne”, I-a zis Toma, „nu ştim unde Te duci. Cum putem să ştim calea într-acolo?” 6 Isus i-a zis: „Eu sunt Calea, Adevărulşi Viaţa. Nimeni nu vine la Tatăl decât prin Mine. 7 Dacă m-aţi fi cunoscut pe Mine, aţi fi cunoscut şi pe Tatăl Meu. Şi de acum încolo Îl veţi cunoaşte, şi L-aţi şi văzut.” 8 „Doamne”, i-a zis Filip, „arată-ne pe Tatăl şi ne este de ajuns”. 9 Isus i-a zis: „De atâta vreme sunt cu voi şi nu M-ai cunoscut, Filipe? CineM-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl. Cum zici tu dar: ‘Arată-ne pe Tatăl’? 10 Nu crezi că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine? Cuvintele pe care vi le spun Eu, nule spun de la Mine, ci Tatăl, care locuieşte în Mine, El face aceste lucrări ale Lui. 11 Credeţi-Mă că Eu sunt în Tatăl şi Tatăl este în Mine; credeţicel puţin pentru lucrările acestea. 12 Adevărat, adevărat vă spun că cine crede în Mine va face şi el lucrările pe care le fac Eu; ba încă va face altele şi mai mari decât acestea, pentru că Eu mă duc la Tatăl, 13 şi ori ce veţi cere în Numele Meu, voi face, pentru ca Tatăl să fie proslăvit în Fiul. 14 Dacă veţi cere ceva în Numele Meu, voi face”.

 

Este tentant să îl criticăm pe Filip pentru cererea sa (vers. 8). După atâția ani de părtășie strânsă cu Isus, el încă nu a prins ideea esențială a întrupării, nu a înțeles că Isus venise să dezvăluie caracterul Tatălui. Poate că unii dintre învățătorii de astăzi se pot liniști la gândul că unul dintre elevii Maestrului s-a comportat atât de nepotrivit! Probabil că afirmația lui Filip este consemnată nu pentru a ne da motive să-l criticăm, ci pentru a ne da ocazia să ne cercetăm pe noi înșine. De cât timp suntem cu Isus? L-am înțeles noi mai bine decât Filip? „Cine M-a văzut pe Mine a văzut pe Tatăl.”

 

 

Post-ul [luni, 26 octombrie] „Chipul Tatălui” (II) apare prima dată în Studiu Biblic.