[marți, 6 octombrie] Educația și comunicarea
La orice nivel, educația înseamnă comunicare. Învățătorul are cunoștință, înțelepciune, informații, dovezi etc., pe care le transmite elevilor. Cel care are multe cunoștințe trebuie să fie în stare să li le transmită și altora. Însă abilitățile de predare nu presupun doar capacitatea de a comunica. În acest proces, este important să se clădească și o relație. „Adevăratul învățător le poate oferi elevilor puține daruri la fel de valoroase ca acela al prieteniei sale. Este adevărat despre bărbați și femei, și cu atât mai mult despre tineri și copii, că nu-i putem înțelege decât dacă venim în contact prin sentimente de simpatie; iar pentru a-i face cuiva bine în modul cel mai eficient, trebuie să-l înțelegem.” – Ellen G. White, „Educație”, p. 212. Cu alte cuvinte, o bună metodă de predare acționează și la nivel emoțional, și la nivel personal. Acest lucru este foarte important în familie, care este ca o școală. Trebuie să se formeze o bună relație între elev și învățător.
Relațiile se formează și se dezvoltă prin comunicare. Când credincioșii nu comunică cu Dumnezeu, prin citirea Bibliei și prin rugăciune, relația lor cu El stagnează. Familiile au nevoie de îndrumare divină dacă vor să crească în harul și cunoașterea lui Hristos.
3. Ce ne învață Scriptura despre raportarea noastră la cei de lângă noi?
Psalmii 37:7-9
„7 Taci înaintea Domnului şi nădăjduieşte în El. Nu te mânia pe cel ce izbuteşte în umbletele lui, pe omul care îşi vede împlinirea planurilor lui rele. 8 Lasă mânia, părăseşte iuţimea; nu te supăra, căci supărarea duce numai la rău. 9 Fiindcă cei răi vor fi nimiciţi, iar cei ce nădăjduiesc în Domnul vor stăpâni ţara”.
Proverbele 10:31,32
„31 Gura celui neprihănit scoate înţelepciune, dar limba stricată va fi nimicită. 32 Buzele celui neprihănit ştiu să vorbească lucruri plăcute, dar gura celor răi spune răutăţi”.
Efeseni 4:15
„…ci, credincioşi adevărului, în dragoste, să creştem în toate privinţele, ca să ajungem la Cel ce este Capul, Hristos”.
1 Ioan 3:18
„Copilaşilor, să nu iubim cu vorba, nici cu limba, ci cu fapta şi cu adevărul”.
Tit 3:1,2
„Adu-le aminte să fie supuşi stăpânirilor şi dregătorilor, să-i asculte, să fie gata să facă orice lucru bun, 2 să nu vorbească de rău pe nimeni, să nu fie gata de ceartă, ci cumpătaţi, plini de blândeţe faţă de toţi oamenii”.
Iacov 4:11
„ Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător”.
Când ne luăm timp pentru comunicare, aceasta îi va pregăti pe membrii familiei pentru o relație personală cu Hristos și ne va ajuta și să dezvoltăm relații bune în cadrul familiei. Va deschide căi de comunicare de care veți fi bucuroși că le-ați format atunci când copiii vor ajunge la adolescență sau la maturitate. Chiar dacă nu aveți copii, principiile acestea funcționează pentru orice tip de relații.
De ce este important nu doar ce spui, ci și cum spui?
Post-ul [marți, 6 octombrie] Educația și comunicarea apare prima dată în Studiu Biblic.
