[sâmbătă, 30 mai] Biblia ca istorie

 

 

Text de memorat:

 

Exodul 20:2

„Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, care te-a scos din ţara Egiptului, din casa robiei.”

 

Biblia conține multă istorie. Istoria biblică se mișcă în direcție lineară, de la începutul absolut când Dumnezeu a creat toate lucrurile până la obiectivul suprem, când El va restaura pământul la revenirea lui Hristos.

 

Natura istorică a Scripturii o face să fie deosebită de cărțile sfinte ale altor religii. Biblia presupune existența unui Dumnezeu care intervine personal în istorie; ea nu încearcă să Îi demonstreze existența. La început, Dumnezeu vorbește și este creată viața pe pământ (Geneza 1:1­31). El îl cheamă pe Avraam din Caldeea. El Își eliberează poporul din robia egipteană. El scrie Cele Zece Porunci cu degetul Lui, pe table de piatră (Exodul 31:18). El trimite profeți. El trimite judecăți. El cheamă oameni care să trăiască și să împărtășească Legea Sa divină și planul de mântuire cu alte națiuni. În cele din urmă, El Îl trimite pe Fiul Său, Isus Hristos, în lume, marcând astfel istoria pentru totdeauna.

 

În această săptămână vom analiza câteva elemente-­cheie din istorie așa cum au fost descrise în Biblie și câteva dovezi arheologice care ne vor ajuta să demonstrăm că istoria a fost așa cum este scrisă pe paginile Bibliei.

 

 

Studiu la rând:

 

Biblia: Psalmii 111–117 
1. Cine și de ce nu se teme de vești rele?
2. De unde îl ridică Domnul pe cel sărac, lipsit?
3. Ce au văzut și au făcut marea și Iordanul?
4. Unde promitea psalmistul că î­și va împlini juruințele făcute Domnului?

 

Ellen G. White, ”Evanghelizare”, subcapitolul „Povestiri, anecdote, gesticulări şi glume”
5. Ce se întâmplă când amuzamentele (glumele) sunt amestecate cu învățăturile Scripturii?