[miercuri, 8 aprilie] Hristos şi Scriptura

 

 

5. Ce asemănări putem observa între Isus, Cuvântul lui Dumnezeu făcut trup, şi Scriptură, Cuvântul scris al lui Dumnezeu?

 

Ioan 1:14

”Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava singurului născut din Tatăl.”

 

Ioan 2:22

”Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea şi au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese Isus.”

 

Ioan 8:31,32

”31 Şi a zis iudeilor care crezuseră în El: „Dacă rămâneţi în cuvântul Meu, sunteţi în adevăr ucenicii Mei; 32 veţi cunoaşte adevărul, şi adevărul vă va face slobozi”.”

 

Ioan 17:17

”Sfinţeşte-i prin adevărul Tău: Cuvântul Tău este adevărul.”

 

Există o paralelă între Cuvântul lui Dumnezeu care S­-a făcut trup, Isus Hristos, și Cuvântul scris al lui Dumnezeu, Scriptura. După cum Isus a fost conceput în mod supranatural prin Duhul Sfânt, dar născut din femeie, și Sfânta Scriptură este de origine supranaturală, dar transmisă prin ființe omenești.

 

Isus Hristos S­-a făcut om în timp și spațiu – a trăit într-­un timp și într-­un loc anume. Totuși, acest fapt nu I-­a anulat divinitatea, nici nu L­-a limitat la o anume perioadă istorică. El este singurul Răscumpărător pentru toți oamenii, din toată lumea, din toate veacurile (Faptele 4:12). Sfânta Scriptură a fost dată într­-un timp și o cultură anume. Nici ea nu este condiționată sau limitată la un timp sau un loc anume, ci se aplică tuturor oamenilor, în întreaga lume.

 

Când i S-­a descoperit omului, Dumnezeu S­-a coborât la nivelul omului. Natura umană a lui Isus avea toate limitările omenești și efectele a patru mii de ani de degenerare. Cu toate acestea, El a fost fără păcat. Tot așa, limbajul Scripturii este un limbaj omenesc, nu un limbaj „desăvârșit, supraomenesc” pe care nimeni nu îl folosește sau pe care nimeni nu îl poate înțelege. Deși fiecare limbă are limitele ei, Creatorul omenirii, care este și Creatorul limbajului, este în stare să Își comunice voia Sa ființelor omenești într­-o manieră demnă de încredere, fără a ne induce în eroare.

 

Desigur, orice comparație are limitele ei. Isus Hristos și Sfânta Scriptură nu sunt identici. Biblia nu este o întrupare a lui Dumnezeu – El nu este o carte. Dumnezeu în Isus Hristos S­-a făcut om. Noi iubim Biblia pentru că ne închinăm Mântuitorului proclamat pe paginile ei.

 

Biblia este o unire divino-­umană inseparabilă și unică. Ellen G. White a văzut acest lucru foarte clar când a scris: „Dar Biblia, cu adevărurile ei date de Dumnezeu și exprimate în limbajul oamenilor, ne prezintă o unire a divinului cu omenescul. O astfel de unire a existat în natura Domnului Hristos, care era Fiul lui Dumnezeu și Fiul omului. Acest lucru este adevărat cu privire la Biblie, tot așa cum a fost adevărat și cu Hristos, căci «Cuvântul S­-a făcut trup și a locuit printre noi» (Ioan 1:14).” – Ellen G. White, Tragedia veacurilor, p. 5