[sâmbătă, 7 martie] De la luptă la biruință

 

 

Text de memorat:

 

Daniel 10:19

”19 Apoi mi-a zis: ‘Nu te teme de nimic, om preaiubit! Pace ţie! Fii tare şi cu inimă!’ Şi, pe când îmi vorbea el, am prins iar puteri şi am zis: ‘Vorbeşte, domnul meu, căci m-ai întărit.’”

 

Daniel 10 ne prezintă vedenia finală a lui Daniel, care continuă în capitolele 11 și 12. Încă de la început, ni se spune că această vedenie privește o „mare nenorocire” (Daniel 10:1). Dacă în Daniel 11 ne sunt descoperite câteva detalii ale acestei nenorociri, sau ale acestui mare conflict, Daniel 10 prezintă dimensiunile spirituale și ne descoperă că în spatele bătăliilor pământești se dezlănțuie un conflict spiritual de proporții cosmice. Studiind acest capitol vom vedea că, atunci când ne rugăm, noi intrăm în acest conflict cosmic într­-un mod care are repercusiuni profunde. Dar nu suntem singuri în luptele noastre; Isus intervine în locul nostru în lupta împotriva lui Satana. Vom descoperi că lupta supremă în care suntem angajați nu este împotriva puterilor omenești, ci împotriva puterilor întunericului.

 

Câteva secole după Daniel, apostolul Pavel se exprima astfel: „Căci noi n­-avem de luptat împotriva cărnii și sângelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutății care sunt în locurile cerești” (Efeseni 6:12). În final, succesul nostru în acest conflict depinde de Isus Hristos, Singurul care l­-a învins pe Satana la cruce.

 

 

Studiu la rând:

 

Biblia: Psalmii 27–33

1. Care era lucrul pe care psalmistul îl cerea „fierbinte” de la Domnul?
2. Ce anume își zicea psalmistul când îi mergea bine?
3. Cu ce animale „fără pricepere” îi compara psalmistul pe cei care trebuiau „struniți”?
4. Cum își imagina psalmistul că procedează Dumnezeu cu apele mării?

 

Ellen G. White, ”Evanghelizare”, subcapitolul „Decorarea platformei, anunţurile şi pregătirile preliminare”
5. Ce anume îl va recomanda pe slujitorul Evangheliei în orice loc?