[luni, 16 decembrie] Mustrări aspre

 

 

2. Ce ne spune istoria biblică despre pericolele îndepărtării de la calea cea bună?

 

Neemia 13:26,27 

”26 Oare nu în aceasta a păcătuit Solomon, împăratul lui Israel? Nu era alt împărat ca el în mulţimea popoarelor; el era iubit de Dumnezeul lui şi Dumnezeu îl pusese împărat peste tot Israelul. Totuşi femeile străine l-au târât şi pe el în păcat. 27 Şi acum trebuie să auzim despre voi că săvârşiţi o nelegiuire atât de mare şi că păcătuiţi împotriva Dumnezeului nostru luând neveste străine?”

 

Solomon a fost condus tot mai jos în păcat de alegerile lui. Putem afirma că Solomon și-­a adus singur ruinarea prin neascultare de porunca lui Dumnezeu pentru împărații lui Israel: „Să n­-aibă un mare număr de neveste, ca să nu i se abată inima” (Deuteronomul 17:17). Viața lui Solomon este folosită ca un exemplu negativ: el nu doar că și­-a luat mai multe neveste, dar, mai grav, după cum arată și Neemia, el a ales femei care nu I se închinau lui Dumnezeu.

 

3. De ce avea Neemia dreptate să mustre poporul pentru căsătoriile cu păgânii?

 

Geneza 6:1-4

”Când au început oamenii să se înmulţească pe faţa pământului şi li s-au născut fete, 2 fiii lui Dumnezeu au văzut că fetele oamenilor erau frumoase şi din toate şi-au luat de neveste pe acelea pe care şi le-au ales. 3 Atunci, Domnul a zis: „Duhul Meu nu va rămâne[a] pururea în om, căci omul nu este decât carne păcătoasă; totuşi, zilele lui vor fi de o sută douăzeci de ani.” 4 Uriaşii erau pe pământ în vremurile acelea şi chiar şi după ce s-au împreunat fiii lui Dumnezeu cu fetele oamenilor şi le-au născut ele copii; aceştia erau vitejii care au fost în vechime, oameni cu nume.”

 

Geneza 24:3,4

”3 şi te voi pune să juri pe Domnul, Dumnezeul cerului şi Dumnezeul pământului, că nu vei lua fiului meu o nevastă dintre fetele canaaniţilor în mijlocul cărora locuiesc, 4 ci te vei duce în ţara şi la rudele mele să iei nevastă fiului meu Isaac.”

 

Geneza 28:1,2

”Isaac a chemat pe Iacov, l-a binecuvântat şi i-a dat porunca aceasta: „Să nu-ţi iei nevastă dintre fetele lui Canaan. 2 Scoală-te, du-te la Padan-Aram, în casa lui Betuel, tatăl mamei tale, şi ia-ţi de acolo o nevastă dintre fetele lui Laban, fratele mamei tale.”

 

Deuteronomul 7:3,4

”3 Să nu te încuscreşti cu popoarele acestea, să nu măriţi pe fetele tale după fiii lor şi să nu iei pe fetele lor de neveste pentru fiii tăi, 4 căci ar abate de la Mine pe fiii tăi şi ar sluji astfel altor dumnezei; Domnul S-ar aprinde de mânie împotriva voastră şi te-ar nimici îndată.”

 

2 Corinteni 6:14

”14 Nu vă înjugaţi la un jug nepotrivit cu cei necredincioşi. Căci ce legătură este între neprihănire şi fărădelege? Sau cum poate sta împreună lumina cu întunericul?”

 

Porunca împotriva căsătoriilor cu păgânii nu avea în vedere naționalismul, ci idolatria. În Biblie sunt menționați oameni care s­-au căsătorit cu femei care nu erau din Israel. Moise s­-a căsătorit cu Sefora, o madianită; Boaz s­-a căsătorit cu Rut, o moabită. Problema era căsătoria cu o persoană de altă credință sau atee, iar iudeii din vremea lui Ezra și Neemia au ales să ia în căsătorie persoane care nu credeau în Dumnezeu. În cartea Flame of Yahweh, Richard M. Davidson afirmă: „Planul edenic pentru căsătorie… cerea o plenitudine complementară a doi parteneri în credința lor, dar și în alte valori importante.” – p. 316. Soțiile păgâne nu au renunțat la închinarea la idoli. Neemia probabil că a fost mai mult îndurerat decât furios pe alegerile poporului, considerându-­le dovada lipsei de devotament față de Dumnezeu.

 

Biblia ne oferă sfaturi pentru practici care ne vor ține aproape de Dumnezeu și care sunt menite să ne sporească fericirea. Porunca de a nu ne înjuga la un jug nepotrivit în căsătorie are menirea de a ne ajuta să avem o viață mai bună și de a încuraja devoțiunea față de Dumnezeu.

 

Ce lecții putem învăța din aceste relatări care să ne ajute astăzi și să protejeze credința noastră și a familiei noastre?