[sâmbătă, 16 martie] Judecarea Babilonului
Completează şi memorează:
Apocalipsa 18:4,5
”4 Apoi am auzit din cer un alt glas, care zicea: „Ieşiţi din mijlocul ei, poporul Meu, ca să nu fiţi părtaşi la păcatele ei şi să nu fiţi loviţi cu urgiile ei! 5 Pentru că păcatele ei s-au îngrămădit şi au ajuns până în cer şi Dumnezeu Şi-a adus aminte de nelegiuirile ei.”
Primele şase plăgi determină secarea Eufratului – oamenii dezamăgiţi nu mai sprijină Babilonul. În ciuda pierderii acestui suport, căderea Babilonului este însoţită de o activitate intensă a demonilor care contrafac lucrarea lui Dumnezeu prin semne miraculoase, chiar foc coborât din cer, ceea ce constituie probabil o falsă redeşteptare religioasă (Apocalipsa 13:13). Lucrarea demonilor uneşte întreaga lume în pregătirea pentru bătălia de la Armaghedon. Chiar la începutul bătăliei finale are loc un mare cutremur, ca parte a plăgii a şaptea, şi Babilonul este împărţit în trei (Apocalipsa 16:18,19). Babilonul din timpul sfârşitului este înfăţişat prin imaginea unei cetăţi, ca simbol al unirii de scurtă durată a triadei satanice – balaurul, fiara ridicată din mare şi fiara ridicată din pământ – cu puterile religioase ale lumii împotriva poporului lui Dumnezeu. Unirea aceasta este distrusă, iar rezultatul este dezintegrarea Babilonului. Apocalipsa 16:19 doar anunţă prăbuşirea Babilonului, iar capitolele 17 şi 18 arată cum va avea loc efectiv această prăbuşire.
BIBLIA ŞI CARTEA ISTORIA MÂNTUIRII – STUDIU LA RÂND
Biblia: Numeri 30–36
1. Cum se putea întări sau desfiinţa juruinţa unei femei măritate?
2. Câţi ostaşi, dintre cei care au luptat contra madianiţilor, au lipsit după încetarea luptei?
3. Ce caracteristică avea Elim – unul dintre locurile unde au tăbărât israeliţii?
4. Pentru cine era interzis să se primească răscumpărare?
Istoria mântuirii, cap. 56
5. Cine sunt cei care se unesc în a arunca reproşuri asupra creştinismului?
