[Duminică, 2 dec] Refacerea prieteniei
Pavel și Barnaba au dat mărturie despre Isus împreună. La un moment dat însă, au avut o divergență în legătură cu Ioan Marcu (Faptele 13:13; 15:36-39 ).
„Acest lucru l-a făcut pe Pavel ca, pentru un timp, să-l judece pe Marcu foarte nefavorabil, ba chiar cu asprime. Barnaba, pe de altă parte, era înclinat să-l scuze din cauza lipsei lui de experiență. El se temea ca nu cumva Marcu să părăsească lucrarea, pentru că vedea în el calități care aveau să-l facă potrivit a fi un lucrător folositor pentru Hristos.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, pp. 124–125
Dumnezeu îi folosise pe toți acești bărbați în lucrarea Sa și disensiunea trebuia rezolvată. Apostolul care predica despre har trebuia să-i arate har tânărului predicator care îl dezamăgise. Apostolul iertării trebuia să ierte. Ioan Marcu s-a dezvoltat sub îndrumarea lui Barnaba (Faptele 15:39) și se pare că, în cele din urmă, Pavel a fost impresionat de schimbarea lui.
1.Ce declarații ale lui Pavel arată că relația sa cu Ioan Marcu a fost refăcută și că și-a recăpătat încrederea în el?
Coloseni 4 10 Aristarh, tovarăşul meu de temniţă, vă trimite sănătate; tot aşa şi Marcu, vărul lui Barnaba (cu privire la care aţi primit porunci… dacă vine la voi, să-l primiţi bine), 11 şi Isus, zis Iust: ei sunt din numărul celor tăiaţi împrejur, şi singurii care au lucrat împreună cu mine pentru Împărăţia lui Dumnezeu, oameni care mi-au fost de mângâiere.
2 Timotei 4 11 Numai Luca este cu mine. Ia pe Marcu şi adu-l cu tine, căci el îmi este de folos pentru slujbă.
Deși puține, informațiile sunt clare. Pavel și-a recăpătat încrederea în Marcu. L-a recomandat cu căldură pentru modul în care a lucrat împreună cu el în biserica din Colose. Către sfârșitul vieții, a insistat ca Timotei să-l aducă la Roma, fiindcă era „de folos pentru slujbă” (2 Timotei 4:11). Lucrarea apostolului a avut de beneficiat de pe urma tânărului predicator, pe care este clar că l-a iertat. Bariera dintre ei a căzut și au putut să colaboreze la răspândirea Evangheliei. Toate neînțelegerile și justificările au fost lăsate în urmă.
De ce să-i iertăm pe cei care ne-au greșit sau ne-au dezamăgit? De ce iertarea nu include neapărat și refacerea relației? De ce nu e necesar să o includă?