[Joi, 15 nov] O soluţie dificilă

Biserica din Antiohia a dat dovadă de încredere când şi-a trimis reprezentanţii la Ierusalim cu dorinţa de a căuta cea mai bună soluţie la problema cu care se confrunta. La final, Iacov, fratele Domnului Isus, cel care se pare că a condus întâlnirea, şi-a exprimat părerea cu privire la ce era bine de făcut (Faptele 15:13-20 ). Apoi adunarea a hotărât că străinii puteau deveni creştini fără să se convertească la iudaism şi fără să fie circumcişi.

9. Ce vestiseră profeţii cu privire la popoarele vecine cu Israelul?

Amos 9:11,12
11. În vremea aceea voi ridica din căderea lui cortul lui David, îi voi drege spărturile, îi voi ridica dărâmăturile şi-l voi zidi iarăşi cum era odinioară,
12. ca să stăpânească rămăşiţa Edomului şi toate neamurile peste care a fost chemat Numele Meu, zice Domnul care va împlini aceste lucruri.

Ieremia 12:14-16
14. Aşa vorbeşte Domnul despre toţi vecinii Mei cei răi care se ating de moştenirea pe care am dat-o poporului Meu, Israel: „Iată, îi voi smulge din ţara lor şi voi smulge casa lui Iuda din mijlocul lor.
15. Dar, după ce-i voi smulge, voi avea iarăşi milă de ei şi-i voi aduce înapoi pe fiecare în moştenirea lui şi pe fiecare în ţara lui.
16. Şi dacă vor învăţa căile poporului Meu, dacă vor jura pe Numele Meu zicând: „Viu este Domnul!”, cum au învăţat pe poporul Meu să jure pe Baal, atunci vor fi fericiţi în mijlocul poporului Meu.

Planul lui Dumnezeu a fost de la bun început să mântuiască lumea întreagă prin mărturia şi experienţa Israelului. Când l-a chemat pe Avraam, a intenţionat ca toate familiile pământului să fie binecuvântate prin el şi prin urmaşii lui (Geneza 12:1-3). Conducerea Duhului Sfânt, lucrarea lui Petru, a lui Barnaba şi a lui Pavel cu neamurile şi convertirea multor oameni dintre neamuri erau dovezi care i-au ajutat pe conducătorii bisericii din Ierusalim să înţeleagă că multe profeţii din Vechiul Testament se împlineau sub ochii lor.

De fapt, Dumnezeu dăduse legi cu privire la neamurile care doreau să facă parte din Israel şi, în hotărârea pe care a anunţat-o, Iacov a făcut referire la aceste legi (Faptele 15:29; Leviticul 17;1 ; Leviticul 18;1). Dumnezeu îi chema pe cei dintre neamuri să se alăture poporului Său şi să primească mântuirea adusă de Isus. Duhul Sfânt i-a ajutat să înţeleagă mai bine din Scriptură adevăruri fundamentale neînţelese de ei până atunci. Iar credincioşii din Antiohia, aflând de hotărârea luată în Ierusalim, „s-au bucurat de îmbărbătarea pe care le-o aducea” (Faptele 15:31).

Iată un frumos exemplu despre cum a reuşit biserica primară să evite o criză majoră prin supunerea faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, printr-o atitudine de dragoste, colaborare şi încredere şi prin călăuzirea Duhului Sfânt.

Ce avem de învățat de aici despre dispoziția de a asculta părerile altora și, mai ales, ce spune Dumnezeu?