[Vineri] Un gând de încheiere

Toate capacităţile, talentele şi darurile noastre vin de la Dumnezeu, fie că sunt genetice, fie că le-am dobândit sub influenţa mediului şi a şcolii. Important este ce facem cu ele. Dumnezeu doreşte ca administratorii Lui să-şi dezvolte darurile prin educaţie şi prin punerea în practică (Eclesiastul 10:10).

Beţaleel era plin „cu Duhul lui Dumnezeu, duh de înţelepciune, pricepere şi ştiinţă, pentru tot felul de lucrări” (Exodul 35:31). El şi Oholiab aveau darul să îi înveţe şi pe alţii meşteşugul lor.

Noi putem învăţa să fim administratori mai buni ai lui Dumnezeu şi mai ales să scăpăm de datorii în lumea aceasta materialistă. Ar trebui să ne perfecţionăm continuu citind, participând la prezentări, cursuri (pe cât posibil) şi punând în practică ce am învăţat. Când ne dezvoltăm talentele, Îi putem oferi lui Dumnezeu tot ce avem mai bun.

Administrarea banilor, ieşirea din datorii, cultivarea disciplinei şi experienţa practică ne dezvoltă capacităţile cu care ne-a binecuvântat Dumnezeu. Pentru a avea succes şi a fi competenţi într-un domeniu, avem nevoie de exerciţiu.

„Când învăţăturile Bibliei sunt aduse în viaţa zilnică, ele au o influenţă profundă asupra caracterului. Timotei a învăţat aceste lucruri și le-a pus în practică.” – Ellen G. White, Faptele apostolilor, ed. 2014, p. 151