[Joi] Legea și păcatul
Ideea că Legea ar fi fost desfiinţată în Noul Legământ este susţinută adesea cu texte din Scriptură. Însă logica este şubredă, ca de altfel şi doctrina clădită pe ea.
6. Citește 1 Ioan 2:3-6; 3:4 și Romani 3:20. Ce ne spun aceste texte despre relaţia dintre Lege și păcat?
1 Ioan 2:3-6
3 Şi prin aceasta ştim că Îl cunoaştem, dacă păzim poruncile Lui.
4 Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el.
5 Dar cine păzeşte Cuvântul Lui, în el dragostea lui Dumnezeu a ajuns desăvârşită; prin aceasta ştim că suntem în El.
6 Cine zice că rămâne în El trebuie să trăiască şi el cum a trăit Isus.
Romani 3:20
Căci nimeni nu va fi socotit neprihănit înaintea Lui prin faptele Legii, deoarece prin Lege vine cunoştinţa deplină a păcatului.
Cu câteva sute de ani în urmă, scriitorul irlandez Jonathan Swift scria: „Dar poate spune vreun om că, dacă printr-o hotărâre a parlamentului, cuvintele a bea, a trişa, a minţi, a fura ar fi scoase din limba şi dicţionarele engleze, ne-am trezi cu toţii a doua zi dimineaţa cumpătaţi, cinstiţi, corecţi şi iubitori ai adevărului? Este aceasta o consecinţă logică?” – Jonathan Swift, A Modest Proposal and Other Satires, p. 205
Dacă Legea lui Dumnezeu a fost abolită, de ce minciuna, uciderea şi furtul continuă să fie fapte păcătoase sau rele? Dacă Legea ar fi fost schimbată, şi definiţia păcatului ar fi trebuit să fie schimbată şi dacă Legea a fost desfiinţată, nici păcatul nu mai există, dar cine crede aşa ceva?
În Noul Testament sunt prezente şi Legea, şi Evanghelia. Legea arată ce este păcatul, Evanghelia îndrumă spre remediul pentru păcat, şi anume moartea şi învierea lui Isus. Dacă nu este nicio Lege, nu este nici păcat şi atunci din ce să mai fim mântuiţi? Evanghelia are sens numai în contextul Legii şi al valabilităţii ei continue.
Adesea auzim că Legea a fost desfiinţată la cruce, dar tocmai crucea arată că Legea nu poate fi abrogată sau schimbată. Dacă Dumnezeu nu a abrogat şi nici nu a schimbat Legea înainte ca Hristos să moară pe cruce, de ce să facă acest lucru după? De ce nu a eliminat-o după ce au păcătuit primii oameni, cruţându-i de pedeapsa pentru călcarea ei? Atunci nici Isus nu ar mai fi trebuit să moară. Nimic nu dovedeşte valabilitatea continuă a Legii mai bine decât moartea lui Isus. El a murit tocmai pentru că Legea nu putea fi schimbată.
Dacă nu ar fi existat nicio lege divină împotriva adulterului, le-ar fi provocat acest păcat mai puţină durere victimelor lui? Cum te ajută răspunsul să înţelegi de ce este încă valabilă Legea lui Dumnezeu? Care au fost consecinţele călcării Legii lui Dumnezeu în experienţa ta?