[vineri, 17 septembrie] Refuzând să creadă

Când liderii religioși din Ierusalim erau gata să-L ucidă cu pietre, El a scăpat de ei. De ce? Nu venise El să moară pentru noi? Nu era Ierusalimul locul unde avea să se întâmple lucrul acesta? El Își „îndreptase fața hotărât” când plecase din Galileea. De ce acolo a vrut să scape de la moarte? Observă următoarele motive: prin profetul Daniel, Dumnezeu a spus că Isus avea să fie botezat în toamna anului 27 d.Hr. și așa a fost. Aceeași profeție spunea că avea să moară în primăvara anului 31 d.Hr., iar acel moment încă nu sosise. Poți revedea profețiile lui Daniel în lecțiile B–3, B–4 și B–5.

Mielul de Paște era un tip (simbol) al lui Isus, așa că El trebuia să fie sacrificat în timpul Paștelui, care întotdeauna era în primăvară. El nu ar fi trebuit să fie sacrificat prin lapidare. Îi spusese lui Nicodim că trebuie să fie „înălțat”, adică El avea să fie ridicat pe o cruce. Ioan 3:14

Știa că acea cruce era destinația Lui. Prezența Lui la Praznicul Înnoirii Templului era doar o parte din călătoria Sa către acel scop final. S-a întâmplat așa pentru a Se descoperi cât mai multor oameni. El spusese despre aceasta: „Voi atrage la Mine pe toți oamenii”. Ioan 12:32

Voia să-i atragă și pe acei lideri religiosi. Vorbind cu ei la sărbătoarea din acea iarnă, le oferise șansa de a-L accepta ca Mesia. Dar ei nu au crezut ceea ce a spus El. Ioan 10:26

Isus trebuie să se fi simțit trist când a părăsit templul în ziua aceea. El avea să moară în curând, astfel încât toți oamenii să poată avea viața veșnică. Dar, respingându-L, ei alegeau moartea veșnică.

Aplicație: Oamenii încă aleg așa cum au făcut acei lideri religioși — fără să creadă ceea ce spune Isus. Noi trebuie să credem ce spune El în toată Biblia.

Dar a crede nu este suficient. Chiar și demonii cred (Iacov 2:19). Noi trebuie să ascultăm, amintindu-ne că numai rămânând aproape de Isus este posibil să-L lăsăm să trăiască în noi. Ioan 15:5