[miercuri, 18 august] Cine era Isus?

Când Isus și ucenicii Lui au ajuns în Betsaida, părăsiseră Galileea unde Irod Antipa era conducător. Erau acum pe teritoriul fratelui lui Irod – Filip, iar fariseii și saducheii nu au venit după ei acolo.

Era acum târziu în vara anului 30 d.Hr., iar Isus avea să fie răstignit primăvara următoare. Ucenicii Lui nu erau pregătiți pentru tot ceea ce avea să se întâmple cu El. Isus avea nevoie de timp pe care să-l petreacă cu ei pentru a vorbi despre asta.

Au plecat din Betsaida și au mers aproximativ 40 km la nord, spre un loc aproape de Cezareea lui Filip. Orașul acela fusese reconstruit de Filip și redenumit în onoarea lui Tiberius

Caesar, împăratul roman, și a lui însuși. Majoritatea oamenilor din acea regiune erau păgâni. Acolo le-a spus Isus ucenicilor Săi despre cum avea să sufere și să moară pentru întreaga lume. Însă, înainte de toate, Și-a luat timp să fie singur și să Se roage.

El S-a rugat ca ei să poată fi gata pentru lucrurile șocante pe care aveau să le audă în curând. Ucenicii încă se așteptau ca Isus să stabilească o împărăție pământească. Deci, când au fost din nou împreună, El a început prin a-i întreba: „Cine zic oamenii că sunt Eu?” Ce au răspuns ei? Matei 16:14

Apoi a întrebat: „Dar voi cine ziceți că sunt?” Petru a răspuns pentru toți ucenicii. Ce a spus? Versetul 16

Cuvântul „Hristos” (din limba greacă) în Noul Testament înseamnă același lucru cu „Mesia” (din ebraică), în Vechiul Testament. Aceste cuvinte sunt titluri, cum ar fi Doctor sau Rege, nu sunt nume. „Isus” este numele pământesc al Mântuitorului nostru (Matei 1:20,21). Asocierea celor două cuvinte — „Isus Hristos” — face ca numele Său pământesc, Isus, și titlul Său, Hristos, să ne ducă cu gândul la Fiul lui Dumnezeu. Romani 1:3,4

Aplicație: Cele două cuvinte prețioase — „Isus Hristos” — arată că natura umană și cea divină sunt unite în El. Și când El trăiește în noi, devenim „părtași firii dumnezeiești”. 2 Petru 1:4