Spune „Da”!

 

Dacă se va ridica înaintea tuturor și mintea i se va bloca și se va face de râs, Ellen va trebui să facă față situației. Dar trebuia să încerce să le spună ce îi arătase Dumnezeu.

 

Călătorise aproape 50 km pentru a o vizita pe sora ei, Mary, și pentru a participa la această întâlnire. Când se ghemuise în spatele saniei, cu o haină neagră de bizon trasă până peste cap, se gândea la diferența dintre această călătorie cu sania și ultima pe care o făcuse. Chiar cu o noapte în urmă, Ellen fusese atât de speriată de faptul că trebuia să stea în fața oamenilor care veneau în casa ei pentru întrunire, încât a luat sania și a fugit la un vecin. Și acum iat-o încercând să se concentreze asupra rugăciunii înălțate înainte de a se ridica și de a vorbi mulțimii. De data aceasta, chiar se va ridica în fața tuturor și va vorbi.

 

Când s-a ridicat, genunchii îi tremurau și cu greu mai putea respira. În ultima vreme, fusese cam bolnavă și vocea ei nu era într-o formă bună. Vorbea cât de tare putea, dar nu se auzea decât o șoaptă răgușită. Îi putea vedea pe oameni aplecați în față, chinuindu-se să audă. Dar a continuat să vorbească. După câteva minute, încordarea a scăzut. Răgușeala a dispărut și Ellen respira cu ușurință. A vorbit, timp de două ore, tare și clar, iar cuvintele îi curgeau ușor de pe buze. A simțit pace spunând ce-i fusese arătat.

 

Când s-a așezat, era plină de încredere. Dumnezeu făcea totul ca ea să se simtă mângâiată și liniștită. Știa că El o va susține. După întrunire, mai mulți oameni i-au pus întrebări. Putea vorbi doar în șoaptă, dar totul a mers bine.

 

În dimineața următoare, Mary i-a povestit lui Ellen despre dl Foss. Dumnezeu îi ceruse acestuia să le spună celorlalți ce îi fusese arătat. Dar el a refuzat. Era plin de amărăciune pentru că Domnul nu venise în octombrie, așa cum crezuse, așa că a refuzat chemarea. A fost avertizat cu privire la consecințe, dar el a arătat clar că nu se va supune.

 

– Atunci a fost cuprins de un sentiment ciudat, a spus Mary. Și a auzit o voce zicând: „L-ai întristat pe Duhul Sfânt al lui Dumnezeu.”

 

Ellen s-a cutremurat.

 

– De unde știi toate acestea?

 

– Dl Foss s-a speriat atât de rău de încăpățânarea și răzvrătirea sa încât a venit înaintea unei adunări de credincioși pentru a le spune ce văzuse, a replicat Mary. Eram acolo. Nu și-a mai putut aminti, deși a încercat de două ori.

 

– Și ce a făcut? șopti Ellen.

 

– În cele din urmă a strigat: „S-a dus! Nu pot spune nimic! Duhul lui Dumnezeu m-a părăsit!” A fost cea mai teribilă adunare dintre toate la câte am participat vreodată, spuse Mary.

 

– Ce îngrozitor! răspunse Ellen înfiorându-se. Și când mă gândesc că am fost atât de aproape…

 

Mary s-a dus să deschidă ușa. Hazen Foss venise să o vadă pe Ellen:

 

– Ellen, te-am auzit vorbind aseară. Am recunoscut tot ce ai povestit. Mi-a fost arătat și mie. Dumnezeu îmi încredințase un mesaj pentru poporul Său, și eu L-am refuzat. Am fost atât de tulburat și supărat când Domnul nu a venit, încât îmi doream să fi murit. Acum sunt mort spiritual. Dumnezeu a luat de la mine viziunile și ți le-a dat ție. Sunt un om pierdut. Tu ești aleasă de Dumnezeu. Fii credincioasă în îndeplinirea lucrării tale.

 

Ellen și-a reprimat teama și și-a îndeplinit misiunea.